Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a lansat, într-o postare pe Facebook, un atac dur la adresa Guvernului condus interimar de Ilie Bolojan, pe tema legii salarizării unitare, în contextul grevei de avertisment declanșate luni, 20 iulie, în aproape 500 de spitale din țară.
„Fraudă morală”, spune Bogdan
Potrivit lui Bogdan, legea salarizării afectează în primul rând categoriile care „nu se pot apăra”. Europarlamentarul dă exemplul Spitalului „Marie Curie”, unde, susține el, o parte din paturile pentru copiii cu afecțiuni grave ar fi fost reduse din lipsă de personal, în timp ce unor spitale li s-ar refuza deblocarea unor posturi de asistenți medicali sau medici pe motiv de restricții bugetare.
🗞️ Citește și Acestea
În același timp, arată Bogdan, un membru de partid sau un secretar de stat numit în două consilii de administrație ar încasa lunar, din indemnizații, echivalentul a trei sau patru salarii de medic specialist.
Un alt exemplu invocat este cel al medicilor rezidenți din anul V: deși li s-ar garanta salariul aflat în plată la 31 decembrie 2026, aceștia ar urma să fie încadrați anul viitor pe post de medic specialist, intrând în noua grilă fără compensarea diferenței — ceea ce ar însemna, susține Bogdan, un venit mai mic în prima lună ca specialist decât în ultima lună ca rezident, deși capătă drept de semnătură și responsabilitatea deciziilor clinice și a gărzilor.
Contextul grevei din sănătate
Acuzațiile vin în ziua în care angajații din aproape 500 de spitale au intrat în grevă de avertisment, între orele 9:00 și 11:00, cu suspendarea internărilor, consultațiilor și operațiilor programate, urmând ca doar urgențele să fie asigurate. Sindicatul Sanitas cere reluarea negocierilor pe noua grilă de salarizare, menținerea sporurilor de tură și de weekend și alinierea salariilor din asistența socială la cele din sectorul sanitar. Liderii sindicali au anunțat că, dacă legea nu este renegociată, ar putea urma o grevă generală pe 28 iulie.
„Reformiști cu rădăcini de buruieni”
Bogdan vorbește despre „structuri paralele” și „rente” în companiile de stat, protejate, spune el, de o „rețea de influență” care ar sacrifica servicii publice esențiale pentru „ținte bugetare reci”.
Cine ar fi întârziat reforma
Europarlamentarul PNL pune responsabilitatea întârzierii pe seama actualului Guvern interimar, întrebând retoric ce a făcut Executivul aproape un an de zile și de ce dialogul cu partenerii sociali a început abia după instalarea interimatului. El se referă la declarații ale ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru, care ar fi recunoscut în mai 2026 că simulările și variantele de lucru realizate cu Banca Mondială se aflau deja în minister la preluarea mandatului, rapoartele strategice ale BM fiind livrate, susține Bogdan, încă înainte de finalul lui 2024. Bogdan amintește că Pîslaru a condus anterior Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), instituția responsabilă de coordonarea jaloanelor din PNRR, inclusiv de intrarea în vigoare a legii salarizării.
Poziția Guvernului
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut public că legea, deși „nu este perfectă”, este necesară pentru a evita pierderea a 770 de milioane de euro din fonduri europene, precizând că scopul reformei este eliminarea inechităților salariale, nu creșteri generalizate. Ministrul Pîslaru a subliniat, la rândul său, mizele legate de fondurile PNRR blocate în lipsa adoptării legii — un pachet legislativ care, împreună cu alte proiecte restante, ar totaliza aproximativ 4,5 miliarde de euro în granturi.
