Rareș Bogdan: „Bolojan îngroapă economia cu cinci decizii-catastrofă. Deficitul scade doar pe hârtie”

Autor

Data

Categorie

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan lansează un atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan și a politicilor economice promovate de actualul Guvern, susținând că reducerea deficitului bugetar este realizată prin măsuri care afectează economia reală și mediul de afaceri.

Într-o analiză publicată pe rețelele de socializare, Rareș Bogdan afirmă că scăderea deficitului reprezintă „un artificiu contabil” destinat să mulțumească instituțiile europene, în timp ce firmele românești și consumul intern sunt sacrificate.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Operația a reușit, pacientul este aproape mort”, își începe europarlamentarul mesajul, comparând situația economică cu un spital în care cheltuielile sunt reduse prin întreruperea curentului și neplata medicamentelor.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Au fost ucise IMM-urile”

Prima critică formulată de Rareș Bogdan vizează înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public, măsură despre care spune că a redus puterea de cumpărare și a dus la prăbușirea consumului.

Potrivit acestuia, cele mai afectate au fost întreprinderile mici și mijlocii din comerț, servicii și HoReCa, care nu au reușit să facă față scăderii vânzărilor.

În opinia sa, Guvernul ar fi trebuit să combată marea evaziune fiscală și să accelereze digitalizarea ANAF, în loc să reducă indirect veniturile populației.

Critici la modificările fiscale pentru microîntreprinderi

Rareș Bogdan susține că reducerea pragului pentru microîntreprinderi și eliminarea unor facilități fiscale au provocat închiderea sau suspendarea activității pentru aproximativ 100.000 de firme.

Europarlamentarul afirmă că schimbările fiscale au fost aplicate prea rapid și fără o perioadă de adaptare, propunând în schimb o implementare graduală și stimulente pentru firmele care reinvestesc profitul.

Acuzații privind blocarea plăților către firme

Un alt reproș adus Guvernului este legat de întârzierea plăților către furnizorii statului.

Rareș Bogdan susține că numeroase companii private care desfășoară contracte cu instituțiile publice au ajuns în dificultate financiară deoarece nu și-au încasat la timp facturile.

În opinia sa, statul ar fi trebuit să introducă mecanisme automate de compensare între obligațiile fiscale și creanțele pe care firmele le au asupra instituțiilor publice.

Capitalul românesc, lăsat pe margine

Europarlamentarul critică și modul în care sunt prioritizate investițiile publice, afirmând că marile proiecte de infrastructură favorizează companiile mari, în timp ce firmele românești sunt excluse din competiție.

Acesta susține că proiectele ar trebui împărțite în loturi mai mici și adaptate astfel încât IMM-urile să poată participa mai ușor la licitațiile publice.

Taxele locale, „o ghilotină pentru afaceri”

În final, Rareș Bogdan acuză autoritățile că au majorat excesiv taxele locale pentru clădirile nerezidențiale și terenurile folosite în activități economice. Potrivit acestuia, creșterea costurilor fixe afectează în special micile afaceri de familie, atelierele și producătorii locali.

Ca alternativă, europarlamentarul propune facilități fiscale temporare pentru IMM-uri și stimulente pentru investițiile în modernizare și eficiență energetică.

Pe parcursul mesajului, Rareș Bogdan susține că reducerea deficitului bugetar nu ar trebui realizată prin majorarea taxelor și reducerea consumului, ci prin combaterea evaziunii fiscale, digitalizarea administrației și restructurarea aparatului public.

Până în prezent, Guvernul condus de Ilie Bolojan nu a comentat public afirmațiile formulate de europarlamentarul PNL.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri