Rareș Bogdan: Decizia Curții Supreme a SUA privind tarifele impuse de Trump este „îngustă” și ignoră spiritul legii. „UE și SUA, împreună, sunt cheia echilibrului planetei”

Autor

Data

Categorie

Europarlamentarul Rareș Bogdan critică dur decizia Curtea Supremă a Statelor Unite de a bloca tarifele impuse de fostul președinte Donald J. Trump, susținând că hotărârea instanței este una formalistă, „cramponată în proceduri”, și că ignoră realitățile economice și de securitate ale prezentului.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-o amplă postare publicată pe Facebook, Rareș Bogdan afirmă că, deși pe termen scurt decizia ar putea părea favorabilă europenilor, în esență aceasta ridică probleme serioase privind capacitatea Statelor Unite de a reacționa în fața unor vulnerabilități economice majore.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Disputa juridică: urgență națională sau problemă cronică?

Curtea Supremă a decis că tarifele impuse de administrația Trump nu se încadrează în prerogativele conferite de International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), legea invocată pentru justificarea măsurilor comerciale. Potrivit instanței, actul normativ permite reglementarea importurilor în situații de urgență, însă nu autorizează explicit impunerea de taxe vamale, competență care aparține Congresului.

Judecătorii au argumentat, de asemenea, că deficitul comercial invocat de Trump nu poate fi considerat o „urgență națională” în sensul legii, fiind o problemă cronică, nu un eveniment brusc precum un atac armat sau o catastrofă naturală.

Rareș Bogdan contestă această interpretare și susține că o criză poate fi și una „în slow motion”, cu efecte cumulative devastatoare asupra economiei și securității naționale.

Invocarea lui John Locke și conceptul de „prerogativă”

Europarlamentarul își fundamentează argumentația și pe baza gândirii politice a lui John Locke, filosof care a influențat decisiv redactarea documentelor fundamentale americane, inclusiv Declarația de Independență.

Potrivit lui Locke, amintește Rareș Bogdan, executivul are o „prerogativă” – puterea de a acționa în interesul public chiar și dincolo de litera strictă a legii, atunci când situația o impune. În această logică, președintele Statelor Unite ar trebui să poată interveni pentru a proteja interesele strategice ale țării, inclusiv prin măsuri comerciale ferme.

„Președintele nu este un simplu administrator sau birocrat, ci garantul supraviețuirii națiunii”, subliniază europarlamentarul.

Deficitul comercial, risc economic și strategic

În analiza sa, Rareș Bogdan afirmă că un deficit comercial anual de aproape un trilion de dolari, așa cum a fost înregistrat în 2022 în privința bunurilor, înseamnă pierderi de locuri de muncă, închideri de fabrici și dispariția clasei mijlocii industriale.

El avertizează că dependența de importuri în domenii strategice – oțel, microcipuri, aluminiu, medicamente – poate genera vulnerabilități critice, mai ales în raport cu China. În opinia sa, o eventuală agresiune economică, prin dumping, manipulare valutară sau furt de proprietate intelectuală, ar trebui tratată drept chestiune de siguranță națională.

„Dacă o țară vrea să îngenuncheze SUA prin balanța comercială, iar Curtea nu consideră că este o urgență, înseamnă că dezarmează propria țară în fața unor adversari care nu joacă după reguli”, susține el.

Litera versus spiritul legii

Un alt punct central al criticii vizează interpretarea strictă a termenilor din IEEPA. Curtea a subliniat că legea menționează posibilitatea de a „reglementa” importurile, dar nu conține explicit termenul „a taxa”.

Rareș Bogdan consideră argumentul drept forțat, afirmând că noțiunea de reglementare este mai largă și poate include, implicit, instrumente precum taxele vamale. În opinia sa, interpretarea instanței este excesiv de formalistă și ignoră spiritul legii.

El mai afirmă că, în alte situații, Curtea Supremă a acordat președinților puteri extinse invocând siguranța națională, în special în domeniul intervențiilor militare, sugerând că actuala decizie ar avea și o componentă politică.

Întrebarea de fond: limitele puterii executive

Totuși, europarlamentarul admite că rămâne deschisă o întrebare legitimă: ce l-ar împiedica pe un președinte să declare „urgență” orice problemă pentru a-și extinde puterile?

În opinia sa, răspunsul nu poate fi paralizarea executivului, ci găsirea unui echilibru între statul de drept și capacitatea de reacție a statului în fața unor amenințări economice majore.

Mesaj pentru Europa

În finalul intervenției sale, Rareș Bogdan lansează și un apel către Uniunea Europeană, afirmând că UE și SUA trebuie să rămână unite pentru a asigura echilibrul global.

„UE și SUA, împreună, sunt cheia echilibrului acestei planete. Sunt soluția păcii. Unica”, transmite europarlamentarul, adăugând mesajul „Make UE great again”.

Declarațiile sale vin într-un context internațional tensionat, marcat de competiția economică globală și de dezbateri tot mai aprinse privind raportul dintre suveranitate economică, securitate națională și limitele constituționale ale puterii executive în democrațiile occidentale.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri