Reacție „surprinzătoare” a extremei drepte franceze contra Rusiei

EXTERNE

Autor

de Fofiu Roberta

Data

Categorie

EXTERNE

Cei doi lideri ai extremei-drepte franceze, Marine Le Pen şi Jordan Bardella, au condamnat acţiunile „ostile” ale Rusiei. Ei au zis că Rusia nu poate „spera să dicteze direct sau indirect politica” Franţei prin „intimidare, ameninţări, destabilizare sau presiune psihologică”

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Nicio provocare, nicio operaţiune clandestină şi nicio acţiune destabilizatoare nu vor putea să determine Franţa să înlesnească atingerea de către Rusia a obiectivelor sale de război în Ucraina”, mai spun cei doi politicieni francezi naţionalişti, care s-au exprimat astfel într-un comunicat după o întâlnire la Palatul Elysee, unde preşedintele Emmanuel Macron a invitat liderii partidelor politice franceze la o discuţie despre crizele geopolitice cu care se confruntă Franţa.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Ton surprinzător al extremei drepte franceze contra Rusiei

 

Tonul declaraţiei celor doi lideri ai extremei-drepte franceze surprinde prin fermitate, după ce Marine Le Pen şi Jordan Bardella au fost adesea acuzaţi de adversarii lor politici proeuropeni că ar avea o abordare conciliantă faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.

Vicepreşedintele partidului francez de extremă-dreapta Adunarea Naţională (RN), Louis Aliot, a atras şi el critici după ce a cerut la începutul lunii să se „închidă robinetul” ajutorului către Ucraina.

Referindu-se la această afirmaţie, Le Pen şi Bardella menţionează în acelaşi text difuzat sâmbătă că dezbaterea democratică trebuie să se desfăşoare în jurul „nivelului sprijinului financiar acordat Ucrainei şi condiţiile acestui sprijin”. „Aceste dezbateri sunt legitime. Presiunile externe nu sunt”, adaugă ei.

Declaraţia lor condamnă „ferm” şi decizia Rusiei de a prelua controlul asupra activelor unor companii europene care încă operează în Rusia, precum Nestle, Auchan şi Lemana Pro (fosta Leroy Merlin), decizie pe care o descriu drept un „act ostil” care „aduce atingere directă intereselor şi drepturilor companiilor noastre”.

Ce s-a întâmplat cu activele

 

Conform unui decret semnat joi de Putin, aceste active au fost transferate în „administrarea temporară” a unei singure companii, decizie motivată de Kremlin cu argumentul că este vorba despre active care aparţin unor ţări „neprietenoase” faţă de Rusia.

După ce Franţa a cerut vineri Rusiei să revină asupra acestei decizii, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a remarcat sâmbătă că Europa înţelege doar limbajul forţei.

Astăzi, „la fel ca acum o sută de ani, ticăloşii europeni nu înţeleg decât forţa brutală”, a scris Medvedev pe Telegram. „Ei duc un război direct împotriva Rusiei, furnizând inamicului nostru tot ce pot”, inclusiv rachete, dar „ei spun să nu ne atingem de Nestle, Auchan etc., care le aduc venituri importante”, a adăugat fostul preşedinte rus.

El consideră că Statele Unite ale Americii, unde preşedintele Donald Trump a promulgat vineri o lege, care impune noi sancţiuni Rusiei şi permite sancţiuni americane secundare contra ţărilor care cumpără petrol şi gaz din Rusia – trebuie tratate de Moscova în acelaşi mod ca ţările europene.

„Trebuie să răspundem josniciilor rusofobe”

 

„Cei care sunt de cealaltă parte a oceanului nu înţeleg, nici ei, decât limbajul descurajării militare directe”, continuă Dmitri Medvedev. Aşadar, indică el, acesta este limbajul în care „trebuie să răspundem josniciilor rusofobe, precum legea teroristului decedat Graham”, referire la respectiva lege promulgată de Trump, care a fost iniţiată de senatorul republican, Lindsey Graham, mort în iulie.

Lindsey Graham s-a numărat printre politicienii americani cei mai înverşunaţi susţinători ai Ucrainei şi critici ai Rusiei. La o întâlnire la Kiev în 2023 cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, el a spus că ajutorul militar oferit Ucrainei de SUA este cel mai bun mod în care Washingtonul a cheltuit vreodată bani şi că „ruşii mor”.

Citeste si:

Articolul precedent
SUA aprobă arme de 2,7 miliarde de dolari pentru Ucraina: rachete și lansatoare de rachete, radare antidronă şi alte echipamente militare
Articolul următor
Mureșan se declară continuatorul lui Bolojan: „Vom construi pe baza lucrurilor bune făcute de Guvern”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri