REPER solicită monitorizarea internațională a alegerilor prezidențiale de către ODIHR/OSCE

Autor

Data

Categorie

Ramona Strugariu, copreședinta partidului REPER, face un apel public către formațiunile politice care vor constitui noua majoritate parlamentară, cerând inițierea de urgență a unui demers pentru monitorizarea internațională a alegerilor prezidențiale din România de către Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR).

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Avem un premier în funcție care va face parte și din viitorul Guvern. De data aceasta, există timp suficient pentru a solicita și pregăti această misiune. Guvernanții pot lua această decizie împreună, chiar acum, în timpul negocierilor. Este momentul să demonstreze că le pasă de transparența procesului electoral și de credibilitatea instituțiilor statului, care au foarte mult de recuperat la acest capitol. Dacă nu are nimeni nimic de ascuns, acum este momentul să o demonstreze”, a declarat Ramona Strugariu, conform unui comunicat de presă.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Strugariu a subliniat că o astfel de inițiativă a fost aplicată cu succes în Republica Moldova, sub conducerea președintei Maia Sandu, în timpul alegerilor prezidențiale și al unui referendum constituțional, într-un context marcat de provocări similare, precum războiul hibrid și interferențele externe.

„Maia Sandu a făcut același lucru în Republica Moldova. Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a deschis misiunea de observare pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional pe 13 septembrie la Chișinău, cu 5 săptămâni înainte de data de 20 octombrie, data alegerilor, ca urmare a unei invitații din partea autorităților naționale. Se poate pregăti întreaga infrastructură necesară, cu experți pe termen lung și pe termen scurt. Avem timp. Nu este nimic rușinos sau problematic în acest demers, dimpotrivă, este un pas esențial pentru recâștigarea încrederii cetățenilor în democrație și în procesul electoral. Avem nevoie de acest ajutor. Este o dovadă de responsabilitate față de oameni și față de viitorul democratic al României”, a argumentat liderul REPER.

În contextul alegerilor comasate programate pentru luna iunie, partidul REPER a inițiat încă din primăvară discuții cu reprezentanți ai ODIHR/OSCE pentru a explora posibilitatea unei misiuni de observare. Totuși, aceste discuții nu s-au concretizat din cauza lipsei unei solicitări oficiale din partea autorităților române și a calendarului electoral aglomerat, se mai precizează în comunicat.

Strugariu consideră că România are ocazia să demonstreze transparență și responsabilitate, iar inițierea acestui demers ar reprezenta un pas important în consolidarea democrației și în recâștigarea încrederii cetățenilor în procesul electoral.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri