România analizează implicarea în securizarea Strâmtorii Ormuz, fără participare directă la conflict

Autor

Data

Categorie

România își exprimă disponibilitatea de a contribui la eforturile internaționale privind siguranța navigației în Strâmtoarea Ormuz, însă fără a se implica militar în conflict, potrivit declarațiilor oficiale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Posibil sprijin, în funcție de aliați și resurse

Ministrul Apărării a precizat, într-un interviu pentru Digi24, că decizia de participare va depinde atât de necesitățile operaționale, cât și de coordonarea cu aliații: „Deocamdată, s-a luat o decizie ca România, alături de alte țări, să sprijine o astfel de situație. Președintele României a anunțat asta. Analizăm, în funcție și de disponibilitatea celorlalți parteneri, care este necesarul, raportat la disponibilitatea noastră”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

La rândul său, Radu Miruță a explicat că experiența acumulată de România în operațiuni de deminare navală ar putea fi valorificată într-un astfel de context. Acesta a subliniat că sprijinul ar putea include expertiză și personal specializat, dar și cooperare informațională: „Am căpătat ceva experiență cu deminarea în Marea Neagră pe parcursul ultimilor ani. Putem participa cu ofițeri de stat major, eventual cu schimb de informații care POT ajuta la astfel de situații, inclusiv cu personal care a căpătat experiență în ultimii ani pe zona de deminare. Dar este o chestiune în discuție, în funcție și de disponibilitatea celorlalți parteneri. Vom vedea împreună cum vom participa, dar ne menținem această disponibilitate“.

În același context, vineri, Nicușor Dan a anunțat că România susține inițiativa lansată de Marea Britanie, Franța și Germania privind garantarea libertății de navigație în zonă. Șeful statului a reiterat poziția fermă a țării: „Suntem pregătiți să participăm la eforturile comunității internaționale care vor conduce la menținerea prețurilor la un nivel suportabil pentru populație. România își păstrează decizia clară de a nu se implica în conflict”. 

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri