România ar putea ajunge la un PIB de 800 miliarde euro în 2035 și se apropie de top 10 economii din UE

Autor

Data

Categorie

Economia României ar putea depăși pragul de 700 miliarde de euro în PIB nominal până în 2034 și s-ar putea apropia de 800 miliarde euro în anul următor, dacă se menține un ritm de creștere reală de aproximativ 3% pe an, susținut de o inflație medie similară. Estimările aparțin unei analize realizate de macroeconomiștii ING Bank, care subliniază că, în acest ritm, România ar putea concura cu economii precum Austria și Suedia pentru un loc în top 10 cele mai mari economii din Uniunea Europeană, potrivit MediaFax.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Creșterea economică ar urma să fie însoțită de o îmbunătățire a nivelului de trai, exprimat prin PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare. De la 55% din media UE în 2013, România a ajuns în prezent la aproape 80%. „Până în 2035, ne așteptăm la o economie robustă, matură și diversificată, cu un echilibru mai bun între cererea internă și oferta locală”, afirmă Valentin Tătaru, economist-șef ING. Acesta menționează sectoarele IT, construcții și industria auto ca fiind elemente cheie ale dezvoltării viitoare, alături de industrii emergente precum energia regenerabilă.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Un alt factor esențial pentru creștere este absorbția eficientă a fondurilor europene. România are la dispoziție aproximativ 28 de miliarde de euro prin PNRR până în 2026, la care se adaugă alte circa 50 de miliarde prin bugetul UE 2021–2027. Acești bani pot susține modernizarea infrastructurii fizice și digitale, dar și investițiile în capitalul uman.

Tehnologia, energia verde și relocarea industriei vor susține saltul economic

Analiștii mai arată că tendința de nearshoring (relocarea producției mai aproape de piețele vestice) ar putea transforma România într-o destinație competitivă pentru investiții. Totodată, domeniul IT&C – deja recunoscut pentru potențialul său – va accelera, iar integrarea tehnologiilor emergente precum AI și blockchain poate transforma România din consumator în producător de tehnologie.

Un alt domeniu cu potențial ridicat este cel al energiei regenerabile. Estimările arată că, până în 2034, jumătate din consumul de energie al țării ar putea fi acoperit din surse verzi, ceea ce va presupune investiții masive în parcuri eoliene, solare și alte tehnologii prietenoase cu mediul. Conform analizei ING, România are „șanse reale de a atinge niveluri fără precedent de prosperitate” până în 2035, dacă va continua pe direcția actuală de dezvoltare.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri