România are peste 1.400 km de autostrăzi și drumuri expres. Ce șantiere sunt active în 2026

Autor

Data

Categorie

La începutul anului 2026, România a depășit pragul de 1.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres deschise traficului, ajungând la aproximativ 1.416 km de infrastructură rutieră de mare viteză. După un an 2025 în care au fost dați în folosință aproape 150 de kilometri noi, autoritățile estimează că 2026 ar putea aduce una dintre cele mai mari creșteri anuale din istoria recentă.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit planurilor oficiale, în cursul acestui an ar putea fi finalizați și deschiși traficului între 250 și 300 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, dacă termenele contractuale vor fi respectate.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Marile șantiere ale anului 2026

Autostrada A7 – Autostrada Moldovei
Lucrările continuă pe mai multe loturi între Ploiești, Buzău, Focșani, Bacău și Pașcani. Pentru 2026 sunt programate deschideri importante, însumând aproximativ 120–130 km, care ar urma să aducă Moldova mai aproape de rețeaua națională de autostrăzi.

Autostrada A0 – Centura Bucureștiului
Unul dintre obiectivele majore este finalizarea inelului nordic al Autostrăzii A0, care va închide complet centura de mare viteză a Capitalei și va asigura conexiuni rapide între autostrăzile A1, A2 și A3.

Autostrada A1 – Sibiu – Pitești
În 2026 sunt așteptate inaugurări importante, inclusiv pe secțiunea Curtea de Argeș – Tigveni, care include tunelul Momaia, unul dintre cele mai complexe proiecte rutiere din România. De asemenea, este vizată deschiderea sectorului Margina – Holdea, ultimul „ciot” lipsă de pe A1 între Sibiu și Nădlac.

Autostrada A3 – Transilvania
Mai multe tronsoane aflate în lucru, în special în zona de nord-vest a țării, ar putea fi finalizate în 2026. În total, peste 60 km sunt luați în calcul pentru deschidere, consolidând legătura spre granița cu Ungaria.

Autostrada A8 – Autostrada Unirii
Pe Autostrada Unirii sunt în execuție mai multe loturi, în special în zona Moldovei. Unele segmente sunt programate pentru finalizare în 2026, însă tronsoanele montane rămân printre cele mai dificile din punct de vedere tehnic.

Drumuri expres
Printre proiectele importante se numără Drumul Expres Brăila – Galați, aflat în stadiu avansat de execuție, dar și alte drumuri expres care vor completa rețeaua de legătură dintre marile regiuni ale țării.

Situația generală a infrastructurii

În prezent, peste 650 km de autostrăzi și drumuri expres se află în diverse faze de execuție, iar alte câteva sute de kilometri sunt în licitație sau în etapa de proiectare. Dacă toate proiectele aflate în lucru vor fi finalizate conform calendarului, România ar putea depăși pragul de 1.650 km de drumuri de mare viteză până la finalul anului 2026.

După ce a depășit pentru prima dată borna de 1.000 km de autostrăzi abia în 2023, România traversează în prezent cea mai intensă perioadă de dezvoltare a infrastructurii rutiere, iar anul 2026 este considerat unul-cheie pentru conectarea regiunilor istorice și reducerea decalajelor de transport.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri