România avertizează asupra tentativelor de interferențe externe în alegerile prezidențiale

POLITICĂ

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

POLITICĂ

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că a informat statele aliate despre încercările de influențare externă asupra campaniei electorale din România, subliniind că autoritățile naționale investighează aceste acțiuni și vor lua măsuri pentru a proteja democrația și securitatea națională, potrivit Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Autoritățile române investighează această tentativă de influențare, care este în desfășurare. Ne-am informat aliații cu privire la această încercare de interferență externă și vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, a transmis MAE într-un comunicat publicat joi de AGERPRES.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Rapoarte declasificate despre operațiuni externe maligne

MAE a subliniat că România este hotărâtă să apere instituțiile și procesele democratice împotriva „interferențelor și manipulărilor străine fără precedent”. În acest scop, autoritățile române au declasificat și publicat rapoarte detaliate despre operațiuni externe ostile.

Potrivit comunicatului, rapoartele includ informații despre:

  • finanțarea ilegală a campaniei electorale,
  • amplificarea artificială a unor campanii digitale,
  • atacuri cibernetice la scară largă asupra infrastructurii tehnologice care susține procesul electoral.

MAE a descris aceste acțiuni ca fiind „o interferență externă fără precedent și semnificativă, îndreptată împotriva instituțiilor și proceselor democratice”. De asemenea, ministerul consideră că ele fac parte dintr-un efort susținut de a submina angajamentul României față de valorile euroatlantice și față de apartenența la UE și NATO.

Detalii despre atacuri și ținte specifice

Informațiile declasificate, prezentate în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 28 noiembrie, arată că:

  • Campania candidatului independent Călin Georgescu pe platforma TikTok a fost finanțată cu un milion de euro,
  • Au fost identificate acțiuni ale unui actor cibernetic statal care au vizat infrastructurile IT&C implicate în procesul electoral,
  • România rămâne o țintă a unor acțiuni hibride agresive din partea Rusiei.

Aceste date au fost confirmate de Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

România continuă să coopereze cu aliații săi pentru a combate aceste amenințări și pentru a asigura integritatea proceselor sale democratice.

Citeste si:

Articolul precedent
Comisia Europeană intensifică monitorizarea TikTok în baza DSA, în contextul electoral din România
Articolul următor
George Simion acuză fraude electorale, mobilizează AUR pentru apărarea votului și lansează atacuri dure la adresa candidatei Lasconi

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri