România, campioana inflației în UE. Cristian Terheș: „După instalarea Guvernului Bolojan, scumpirile au crescut constant”

POLITICĂ

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

POLITICĂ

România continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul inflație, cu o rată anuală de 9,7% în luna mai 2026, potrivit datelor publicate marți de Eurostat.

În acest context, europarlamentarul Cristian Terheș (PNCR/ECR) susține că evoluția prețurilor reflectă eșecul politicilor economice adoptate după instalarea Guvernului Bolojan.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„România are, în continuare, cea mai mare inflație din UE. Asta înseamnă mai multă sărăcie, mai mică putere de cumpărare și mai mare nemulțumire socială. Inflația în România a crescut constant din septembrie 2025, după ce a fost votat Guvernul Bolojan”, a declarat Cristian Terheș.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Potrivit Eurostat, inflația anuală în zona euro a ajuns la 3,2% în luna mai, iar media la nivelul Uniunii Europene este de 3,3%. Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Suedia (1,1%), Danemarca și Cehia (1,8%), în timp ce România se află pe primul loc, urmată de Bulgaria (6,3%) și Lituania (5,1%).

Europarlamentarul român avertizează că nivelul ridicat al inflației afectează direct nivelul de trai al populației, prin scăderea puterii de cumpărare și amplificarea tensiunilor sociale. În luna mai, principalele componente care au alimentat inflația în zona euro au fost serviciile, energia, alimentele, alcoolul și tutunul, precum și bunurile industriale neenergetice.

Datele Eurostat arată că, față de luna aprilie, inflația anuală a scăzut în doar 11 state membre și a crescut în alte 16, România rămânând de departe țara cu cele mai mari scumpiri din Uniunea Europeană.

Citeste si:

Articolul precedent
Horaţiu Potra a fost eliberat din arest preventiv: el a fost plasat în arest la domiciliu
Articolul următor
CTP, despre Adrian Veștea și Nicușor Dan: „Prost la prost trage” / „Premierul desemnat – nătărău, nătâng, prostul satului”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri