România, chemată în „Consiliul Păcii” al lui Trump. Unele state UE, lăsate pe dinafară

Autor

Data

Categorie

România a fost invitată de Statele Unite să facă parte dintr-un nou organism internațional denumit „Consiliul pentru Pace”, inițiat și condus de fostul președinte american Donald Trump. Informația a fost publicată de G4Media, care citează surse politice.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Scrisoarea oficială transmisă de la Washington a fost primită sâmbătă, 17 ianuarie, de președintele României, Nicușor Dan. Potrivit surselor citate, nu toate statele membre ale Uniunii Europene au fost invitate să se alăture acestui consiliu, printre țările neincluse fiind Estonia, Letonia și Lituania.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Conform informațiilor apărute în presa internațională, Donald Trump ar fi trimis invitații liderilor din peste 60 de țări. Printre statele care ar fi acceptat sau confirmat primirea invitației se numără Franța, Germania, Australia și Canada. De asemenea, birourile președinților Egiptului și Turciei au confirmat participarea, potrivit Reuters.

Un oficial european a declarat că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost invitată să reprezinte Uniunea Europeană în cadrul acestui organism.

Inițial, „Consiliul pentru Pace” a fost conceput ca o structură dedicată gestionării crizei din Gaza. Ulterior, potrivit unor surse citate de Financial Times, administrația americană a discutat extinderea mandatului acestuia pentru alte zone de conflict, inclusiv Ucraina și Venezuela.

Inițiativa a stârnit însă și critici. Un diplomat citat de presă a descris Consiliul drept „o Organizație a Națiunilor Unite a lui Trump”, acuzând că ar ignora principiile fundamentale ale Cartei ONU. În scrisoarea de invitație, consiliul este prezentat drept „o nouă abordare îndrăzneață pentru rezolvarea conflictelor globale”.

Deocamdată, autoritățile române nu au anunțat public dacă România va accepta oficial participarea și care va fi rolul său concret în acest nou format diplomatic.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri