România devine stat fondator al Băncii pentru Apărare, Securitate şi Rezilienţă. Precizările Ministerului de Finanțe

Autor

Data

Categorie

România devine stat fondator al noii Defense, Security and Resilience Bank (DSRB), instituţie financiară internaţională dedicată finanţării proiectelor din domeniile apărării, infrastructurii critice şi rezilienţei, iar Bucureştiul va găzdui biroul regional al băncii pentru flancul sudic, a anunţat miercuri Ministerul Finanţelor.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„România nu intră în acest proiect ca simplu participant, ci ca stat fondator care a contribuit la construcţia noii instituţii încă de la început. Securitatea României şi securitatea aliată nu mai pot fi privite doar prin prisma planificării militare; ele au nevoie de finanţare predictibilă, capital mobilizat inteligent, infrastructură strategică şi industrie capabilă să livreze. Apărarea colectivă are nevoie de capital colectiv.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

DSRB, nouă sursă de finanțare

 

Prin DSRB, deschidem o nouă sursă de finanţare pentru proiectele strategice ale României şi pentru companiile româneşti din domenii cu valoare adăugată ridicată – apărare, infrastructură critică, energie, securitate cibernetică şi tehnologii emergente. Faptul că Bucureştiul va găzdui biroul regional al băncii reprezintă o recunoaştere a rolului României la Marea Neagră şi pe Flancul Estic şi, în acelaşi timp, o oportunitate concretă de a transforma această poziţionare strategică în proiecte, investiţii şi dezvoltare economică”, a spus Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, Bucureştiul va fi gazda biroului regional al Defense, Security and Resilience Bank (DSRB) pentru flancul de sud, ca urmare a negocierilor purtate între țările fondatoare. Decizia consolidează rolul României în noua arhitectură financiară dedicată securităţii europene şi rezilienţei regionale şi îi oferă o poziţie relevantă în dezvoltarea viitoare a noii instituţii financiare internaţionale.

Ministerul Finanţelor susține că a participat, încă din fazele incipiente ale proiectului DSRB

 

Ministerul Finanţelor afirmă că a participat, încă din fazele incipiente ale proiectului, la definirea arhitecturii instituţionale şi a modelului de guvernanţă al DSRB, menționând crearea unei instituţii credibile pentru investitorii internaţionali, capabile să mobilizeze capital public şi privat pentru investiţii strategice în apărare, infrastructură critică şi rezilienţă.

Prin statutul de stat fondator, România va avea acces la un nou instrument financiar internaţional şi la mecanismele de decizie prin care vor fi orientate finanţările către proiecte relevante pentru securitatea regională, infrastructura critică şi dezvoltarea industriei de apărare.

Ministerul Finanțelor notează că DSRB completează arhitectura financiară internaţională existentă printr-un mecanism dedicat mobilizării capitalului public şi privat pentru investiţii strategice în domenii unde nevoile de finanţare sunt în creştere. Instituţia nu înlocuieşte mecanismele actuale de finanţare, însă le completează prin capacitatea de a atrage resurse suplimentare şi de a accelera investiţiile în apărare, securitate şi rezilienţă.

Oportunităţi de finanţare prin DSRB

 

Pentru România, noua bancă deschide oportunităţi de finanţare pentru proiecte strategice şi pentru companiile româneşti, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria de apărare şi din sectoarele conexe. În funcţie de instrumentele financiare dezvoltate de bancă, acestea vor putea beneficia de împrumuturi, garanţii şi investiţii de capital destinate extinderii capacităţilor de producţie, inovării, tehnologiilor emergente şi integrării în lanţurile internaţionale de aprovizionare.

DSRB va putea susţine investiţii în infrastructură critică, transport, energie, digitalizare, securitate cibernetică, tehnologii emergente şi lanţuri de aprovizionare relevante pentru apărare şi rezilienţă, contribuind la consolidarea capacităţii statelor membre de a răspunde provocărilor actuale de securitate.

Ministerul Finanţelor spune ă că va continua să susţină dezvoltarea unor instrumente financiare moderne prin care să multiplice impactul resurselor publice şi să atragă capital privat şi instituţional către proiecte strategice pentru securitatea, rezilienţa şi competitivitatea economiei româneşti.

Banca DRSB va mobiliza capital pentru a susţine statele aliate să îşi finanţeze capabilităţile de apărare, securitate şi rezilienţă.

Trei provocări cruciale pentru DSRB

 

Concepută pentru a opera la scară largă, banca DSR va avea trei provocări esenţiale:

Capital accesibil pentru guverne, oferind finanţare pe termen lung, la costuri reduse, fără a exercita presiuni suplimentare asupra bilanţurilor naţionale;

Achiziţii publice inteligente şi mai rapide prin sprijinirea guvernelor în simplificarea şi finanţarea proceselor de achiziţie în domeniul apărării;

Mobilizarea capitalului privat prin furnizare de garanţii care să permită băncilor comerciale să finanţeze companii din domeniul apărării şi securităţii de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri