„România în beznă!” – AUR îl acuză pe ministrul Energiei că a băgat țara în criză: „Falimentul programat al sistemului energetic național!”

Autor

Data

Categorie

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus astăzi, în plenul Camerei Deputaților, o moțiune simplă la adresa ministrului Energiei, Bogdan Ivan, intitulată „România în beznă – falimentul programat al sistemului energetic național”.

Documentul acuză actuala conducere a Ministerului Energiei de lipsă de acțiune în fața unei crize energetice fără precedent și de adoptarea unor politici care pun în pericol securitatea și independența energetică a țării.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit textului moțiunii, România „se zbate, din perspectivă energetică, la limita inferioară de echilibru”, iar riscul de blackout nu mai este doar o ipoteză teoretică, ci un scenariu real, permanent. AUR susține că, din cauza strategiilor „păguboase sau impuse de la Bruxelles”, guvernele din ultimele decenii au distrus infrastructura energetică tradițională, înlocuind-o cu „sisteme nesincrone – fotovoltaice și eoliene – integrate haotic, fără programe de echilibrare și fără capacități de stocare”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Formațiunea acuză Ministerul Energiei că a acceptat închiderea unor capacități majore, fără alternative viabile.

„În perioada 2021–2026, guvernul a aprobat închiderea grupurilor energetice de la Rovinari, Turceni, Ișalnița și Craiova, însumând peste 3.500 MW de capacitate stabilă. În locul lor, s-au promis parteneriate de tranziție cu OMV Petrom, ALRO și Tinmar, însumând doar 1.700 MW, dintre care cea mai mare parte nesincronă”, se arată în moțiune.

AUR mai afirmă că CE Oltenia a fost adusă în pragul lichidării, deși compania a investit peste 1 miliard de euro în modernizări, și acuză guvernul că a decis închiderea unor grupuri „perfect funcționale”.

În același timp, proiecte majore precum centrala de la Iernut sau hidrocentrala de la Târnița–Lăpuștești stagnează, fără a fi finalizate sau contractate.

Moțiunea atrage atenția asupra faptului că România are unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie din Uniunea Europeană, raportate la puterea de cumpărare. O gospodărie medie ar cheltui între 20 și 25% din venituri pe energie – dublu față de media UE. „Țara care lumina Balcanii trăiește acum cu frica întreruperii curentului”, se mai arată în document.

Pe plan financiar, AUR acuză guvernul că a împins România într-o spirală a împrumuturilor, menționând că în 2025 s-au contractat peste 50 de miliarde de euro, din care o mare parte reprezintă datorii rostogolite. Dobânzile de peste 7% ar urma, potrivit moțiunii, să dubleze datoria publică în următorul deceniu, „fără ca infrastructura energetică să beneficieze de investiții reale”.

Partidul susține și că ministrul Energiei a indus în eroare opinia publică. Deși în PNRR este prevăzută închiderea termocentralelor până în 2026, Bogdan Ivan ar fi declarat, la Digi24, că „România va avea în continuare centrale pe cărbune active până în 2029”. „Adică ministrul a mințit opinia publică!”, acuză AUR în moțiune.

În încheiere, AUR afirmă că prin acest demers „a ales calea responsabilității”, susținând că inițiativa pentru modificarea OUG 108/2022 reprezintă „un act de curaj și de reparație morală”. Formațiunea își propune „o tranziție energetică care să țină cont de oameni, de locurile de muncă și de nevoile reale ale țării”, rezultat al dialogului cu specialiștii și comunitățile afectate.

Moțiunea urmează să fie dezbătută în plenul Camerei Deputaților, iar votul va decide dacă ministrul Bogdan Ivan se va confrunta cu o eventuală retragere a încrederii Parlamentului.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri