România, în vizorul UE din cauza restricțiilor asupra băuturilor energizante

POLITICĂ

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

POLITICĂ

O lege recent adoptată în România, care limitează vânzarea și promovarea băuturilor energizante, a atras atenția Comisiei Europene. Bruxelles-ul a emis un avertisment oficial, subliniind că autoritățile române nu au respectat procedura obligatorie de notificare înainte de implementarea măsurilor restrictive. Această obligație este prevăzută de legislația europeană, iar nerespectarea ei poate duce la contestarea și chiar anularea legii.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Restricții dure pentru protejarea tinerilor

Legea, inițiată de PSD, introduce restricții semnificative privind vânzarea băuturilor energizante minorilor. Interdicțiile se aplică în mai multe locații, inclusiv în unități de învățământ și sanitare, prin automate și în proximitatea școlilor, pe o rază de 1.000 de metri. Scopul declarat este reducerea consumului de astfel de produse în rândul tinerilor, un fenomen considerat îngrijorător.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

UE cere respectarea procedurilor

Comisia Europeană atrage atenția că România trebuie să respecte Directiva (UE) 2015/1535, care prevede notificarea prealabilă a oricărei reglementări tehnice de acest tip. O măsură similară, propusă în 2018, a fost abandonată după ce state precum Austria, Cehia și Slovacia au ridicat obiecții.

De această dată, una dintre principalele probleme identificate de Bruxelles este modificarea semnificativă a distanței de interdicție – de la 50 de metri la 1.000 de metri. O astfel de schimbare necesită o nouă notificare și, implicit, reluarea întregului proces de aprobare la nivel european.

Ce urmează?

Soarta legii este incertă, deoarece procesul de notificare durează cel puțin trei luni și poate fi prelungit dacă apar obiecții din partea altor state membre. În cazul în care România nu respectă cerințele UE, legea ar putea fi contestată și anulată.

Decizia finală privind restricțiile asupra băuturilor energizante va depinde de verdictul Comisiei Europene, care poate solicita modificări înainte ca legea să intre în vigoare.

Citeste si:

Articolul precedent
Atac cu mașina în centrul orașului Mannheim – mai multe victime, operațiune de amploare a poliției
Articolul următor
Ajutor financiar pentru familiile copiilor cu dizabilități din Cluj-Napoca

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri