România lansează programul „Smart Hospital” pentru digitalizarea sistemului de sănătate

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Program de finanțare pentru spitale inteligente, din 2024

Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a anunțat că de anul viitor începe finanțarea pentru implementarea conceptului „Smart Hospital” în România, prin care spitalele vor fi digitalizate și conectate într-o rețea națională. Programul are scopul de a asigura interoperabilitatea datelor și o mai mare eficiență în diagnosticarea pacienților.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Rețea interconectată pentru spitalele din România

Prin această inițiativă, 207 spitale vor fi digitalizate și conectate între ele, contribuind la reducerea timpului de așteptare și a costurilor. „Vom avea această reţea… în care atunci când vin cei de la ambulanţă pun diagnosticul pacientului pe tabletă… fără să mai fie nevoiți să aștepte cu pacientul pentru completări manuale”, a explicat Ivan, adăugând că sistemul va spori eficiența în domeniul medical.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Bogdan Ivan a subliniat că România dispune de resurse umane și tehnologice competitive și și-a propus să ajungă în următorii 5 – 7 ani în top 10 țări din lume în domeniul tehnologiei emergente. „Să găsim acei factori care ne POT duce pe primele poziții… și să ducem România pe trei paliere… în top 10 țări din lume”, a declarat ministrul.

Programe de cercetare finanțate pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate

Cu sprijinul fondurilor europene și naționale, România lansează programe majore în cercetare, printre care și ROGEN – un proiect important de cercetare genomică, coordonat de UMF „Carol Davila” și finanțat cu 83 de milioane de euro. Aceste proiecte sunt esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a tehnologiilor avansate în sănătate.

HealthTech Forum: cum poate tehnologia susține medicina modernă

La HealthTech Forum, un eveniment dedicat digitalizării serviciilor medicale, organizat la Palatul Parlamentului, s-au discutat numeroase soluții și beneficii ale tehnologiei în medicină, de la facilitarea activității medicale până la îmbunătățirea bunăstării pacienților.

Citeste si:

Articolul precedent
România lansează primul experiment științific pe Stația Spațială Internațională: DropCoal studiază coalescența lichidelor în microgravitație
Articolul următor
FOTO | Învățăm de la natură. Concluziile Forumului Medierii Culturale 2024

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri