Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a organizat astăzi, 20 noiembrie, la Palatul Parlamentului, conferința „Maladii ale secolului XXI: Ecranul, Substanțele psihoactive și Jocurile de noroc”, un eveniment dedicat analizării celor mai răspândite dependențe care afectează societatea românească și găsirii unor soluții legislative urgente. La dezbatere au participat parlamentari, specialiști în domeniul adicțiilor, psihologi, profesori și reprezentanți ai asociațiilor și autorităților cu atribuții în industria jocurilor de noroc.
Scopul principal al conferinței a fost identificarea celor mai persistente vicii care lovesc România – dependența de ecrane, consumul de substanțe psihoactive și jocurile de noroc – precum și stabilirea cauzelor, factorilor de risc și a categoriilor vulnerabile. Participanții au discutat despre necesitatea unor măsuri ferme care să reducă impactul acestor fenomene asupra tinerilor, dar și asupra adulților cu dificultăți materiale sau emoționale.
🗞️ Citește și Acestea
George Simion: „Statul este în disoluție, familiile sunt disperate”
În deschiderea conferinței, președintele AUR, George Simion, a lansat un avertisment dur privind lipsa de reacție a statului român în fața valului de dependențe. Acesta a subliniat că familiile care au membri afectați de alcoolism, consum de droguri sau jocuri de noroc nu au acces la centre publice de tratament.
„Din păcate, ne confruntăm cu un stat care în acest moment se află în disoluție. Un stat despre care fostul președinte Iohannis spunea că este eșuat și actualul președinte ne spune că nu există un plan de țară, nu știm direcția în care mergem (…)
Nu există centre publice de tratament pentru alcool, pentru droguri, pentru jocuri de noroc și familiile disperate nu știu unde să îi ducă pe cei dragi”, a declarat George Simion.
Liderul AUR a insistat că programul formațiunii sale propune soluții radicale, printre care restricționarea severă a accesului la sălile de jocuri de noroc în zonele urbane și extinderea acestora doar în locații izolate, unde accesul persoanelor vulnerabile este limitat.
„Pentru noi, ca formațiune, și în programul de guvernare, soluțiile sunt unele mai drastice, care trebuie luate. (…) De exemplu, noi susținem că ar trebui interzise jocurile de noroc și lăsate numai în locurile unde au acces cei cu bani. Pentru că jocurile de noroc nu te îmbogățesc, este cea mai mare minciună”, a mai spus președintele AUR.
Simion a mai afirmat că inițiative din trecut, venite atât din industrie cât și din partea parlamentarilor, au fost blocate sistematic de interese obscure.
Dependența digitală – părinți depășiți, copii vulnerabili
Deputata AUR Ramona Ioana Bruynseels a atras atenția asupra dependenței de tehnologie, fenomen care s-a extins accelerat în rândul copiilor și adolescenților. Potrivit acesteia, părinții nu mai reușesc să facă față avalanșei de conținut online la care sunt expuși minorii.
„Este extrem de gravă, doar 4 din 10 părinți reușesc cumva să-și supravegheze copiii, reușesc să intervină, să filtreze cumva conținutul la care aceștia au acces. Părinții sunt depășiți, copleșiți, copiii”, a spus deputatul AUR.
Aceasta a atras atenția și asupra scăderii dramatice a vârstei la care copiii încep să consume droguri.
„Vârsta de la care copiii încep să consume a scăzut foarte mult. Dacă în statistici apare o vârstă de 13 ani, în realitate s-a ajuns să consume droguri copiii noștri de 8. Este inadmisibil”, a avertizat Bruynseels.
Date alarmante: 70% dintre copiii de 10–14 ani joacă online zilnic
Senatorul AUR Virgiliu Vlăescu a prezentat date îngrijorătoare privind dependența digitală, subliniind că fenomenul a devenit omniprezent în rândul tinerilor.
„Cercetările arată că 33% dintre oameni au dependență de internet și 60% dintre tineri se consideră dependenți de internet, rețele sociale. România stă destul de prost la acest nivel. Dintre copiii de 10-14 ani, aproape 70% joacă jocuri online zilnic”, a spus senatorul.
Industria jocurilor de noroc: între responsabilitate și o piață neagră scăpată de sub control
Reprezentanții industriei licențiate au susținut că fac eforturi pentru protecția jucătorilor, chiar dacă piața neagră se extinde agresiv. Alexandru Domșa, directorul general al Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc, a explicat că operatorii legali investesc în psihologi și programe de supraveghere.
„Organizatorii de jocuri de noroc serioși, legali, au psihologi în sălile de jocuri mari. (…) Cunosc o sală de jocuri care are în permanență 20 de psihologi care observă comportamentul jucătorilor”, a spus acesta.
Totuși, el avertizează că suprareglementarea din ultimii ani a permis dezvoltarea masivă a pieței ilegale.
„În ultimii trei ani de zile, piața neagră a jocurilor de noroc a crescut mai mult decât de două ori față de cum era înainte”, a precizat Domșa.
Președintele Asociației Jocurilor de Noroc la Distanță, Odeta Nestor, a criticat modul în care statul a administrat fondurile colectate din taxele industriei.
„Ce a făcut statul român? I-a luat la bugetul statului. (…) În ultimii 10 ani nu s-a făcut absolut nimic”, a spus aceasta.
Legea 104 – efecte perverse: 10.000 de aparate dispărute în subsoluri
Doru Gheorghiu, președintele Exprogame, a atras atenția că interzicerea aparatelor de joc în localitățile mici nu a dus la reducerea fenomenului, ci doar la migrarea acestuia în zona ilegală.
„Zece mii de aparate au ieșit brusc peste noapte din exploatare. Multe sunt acum în subsoluri de bloc, la ele pot juca minori, pot juca dependenții fără nicio restricție”, a declarat acesta.
Gheorghiu propune limitarea severă a mizelor: „Miză nu mai mare de 5 lei pe o apăsare (…) fără jackpot-uri”.
AUR vrea eliminarea totală a reclamelor la jocuri de noroc
Deputatul AUR Eduard Koler a prezentat un set de măsuri ferme împotriva prozelitismului promovat de industria pariurilor: „Să nu mai existe posibilitatea ca afară pe stradă să vedem reclame la jocurile de noroc. Zero!” De asemenea, acesta solicită limitarea publicității TV: „Să nu mai există posibilitatea ca de la ora 6 dimineața până la 23 seara să mai vedem reclame la jocuri de noroc sau pariuri sportive”.
Și eliminarea completă a numelor operatorilor: „Să nu mai existe posibilitatea să se vadă numele organizatorilor (…) Doar sigla”.
Conferința AUR s-a încheiat cu un apel ferm la acțiune și la responsabilitatea autorităților. Participanții au subliniat că România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize sociale din ultimele decenii, iar fără măsuri urgente, riscul pierderii unei întregi generații devine realitate.
 a organizat astăzi, 20 noiembrie, la Palatul Parlamentului, conferința „Maladii ale secolului XXI: Ecranul,...){kind=link}