România, pe primul loc în UE la creşterea lucrărilor de construcţii, în iunie 2026

ECONOMIC

Autor

de Fofiu Roberta

Data

Categorie

ECONOMIC

Lucrările de construcţii au scăzut în Uniunea Europeană, în luna iunie 2026, în comparație cu luna mai 2026, dar România a fost ţara cu cel mai puternic avans la acest capitol, conform datelor publicate, joi, de Eurostat.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit acestor date, lucrările de construcţii au scăzut cu 1,3% în zona euro şi cu 1% în UE în luna iunie 2026, comparativ cu luna mai 2026.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

 

Topul celor mai importante creşteri în UE

 

Însă, în rândul statelor membre UE, cele mai importante creşteri au fost înregistrate în România (4,9%), Suedia (2%) şi Ţările de Jos (1%). În situația României, creşterea de 4,9% din luna iunie a venit după o scădere de 2,2% în luna mai.

În ritm anual, luna iunie 2026, în comparație cu luna iunie 2025, lucrările de construcţii au scăzut cu 0,7% în zona euro dar au crescut uşor cu 0,2% în UE.

În rândul statelor membre, cele mai mari creşteri ale lucrărilor de construcţii în ritm anual au fost înregistrate în Slovenia (22,9%) şi România (18,4%). În situația României, creşterea de 18,4% din iunie a venit după un avans de 17,2% în mai.

Ce arată datele de la INS

Conform datelor prezentate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS), în România, în luna iunie 2026, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, în comparație cu luna mai 2026, ca serie brută, cu 20,1%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,9%.

Pe serie brută, creşterea a fost evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (+25,9%), lucrările de construcţii noi (+20,2%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+15,7%). Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la lucrările de construcţii inginereşti (+24,2%), clădirile nerezidenţiale (+19,8%) şi la clădirile rezidenţiale (+10,0%).

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,9%, astfel: lucrările de reparaţii capitale (+7,2%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+4,5%) şi lucrările de construcţii noi (+4,1%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile nerezidenţiale (+6%), clădirile rezidenţiale (+4,7%) şi construcţiile inginereşti (+2,4%).

Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, s-a majorat

În comparație cu iunie 2025, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, s-a majorat, pe total, cu 19,9%. Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (+22,5%), lucrările de construcţii noi (+21,9%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+11,6%).

Pe obiecte de construcţii, creşteri s-au înregistrat la clădirile rezidenţiale (+43,9%), clădirile nerezidenţiale (+21,5%) şi la construcţiile inginereşti (+12,7%).

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, pe total, cu 13,1%.

 

Ce creșteri s-au înregistrat pe elemente de structură

 

Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat astfel: lucrările de reparaţii capitale (+19%), lucrările de construcţii noi (+17,5%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+8,7%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile rezidenţiale (+39,6%), clădirile nerezidenţiale (+18,9%) şi la construcţiile inginereşti (+8,6%).

Citeste si:

Articolul precedent
Grindeanu, înainte de discuția cu Nicușor Dan de la Cotroceni: „Legea salarizării este sublimă – spun unii, problema este că lipseşte cu desăvârşire!”
Articolul următor
Anunțul zilei de la MApN despre drona căzută azi-noapte în Grindu, Tulcea

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri