România, pe ultimul loc în UE la ponderea tinerilor cu studii superioare

Autor

Data

Categorie

Anul trecut, 43% din populația Uniunii Europene cu vârsta între 25 și 34 de ani deținea o diplomă de învățământ superior, în creștere cu un punct procentual față de 2022, conform datelor publicate de Eurostat luni. Totuși, România ocupă ultimul loc între statele membre, cu doar 23% dintre tinerii din această categorie de vârstă având studii superioare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Din cele 27 de țări UE, 13 au atins deja obiectivul pentru 2030, care prevede ca 45% din tinerii cu vârsta între 25 și 34 de ani să fie absolvenți de învățământ superior. Irlanda conduce clasamentul cu 63%, urmată de Cipru (62%), Luxemburg (60%), Lituania (57%), Țările de Jos (55%), Suedia (54%), Spania și Franța (ambele cu 52%), Belgia (50%), Danemarca (49%), Malta și Polonia (ambele cu 46%) și Letonia (45%).

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

La polul opus, țările cu cele mai mici procente de absolvenți de învățământ superior sunt România (23%), Ungaria (29%) și Italia (31%).

În toate statele membre ale UE, proporția femeilor absolvente de învățământ superior este mai mare decât cea a bărbaților, diferența variind de la 5 puncte procentuale în Germania până la 24 de puncte procentuale în Estonia, Letonia și Slovenia.

La nivelul Uniunii Europene, femeile au atins deja obiectivul pentru 2030, cu 45,1% dintre femeile din categoria de vârstă 25-34 ani având studii superioare încă din 2019. În 2023, procentul a crescut la 48,8%, în timp ce în cazul bărbaților, acesta este de 37,6%.

Proporția bărbaților cu studii superioare a crescut în ultimii zece ani, dar mai lent decât în cazul femeilor, ceea ce a mărit decalajul dintre sexe de la 10,3 puncte procentuale în 2013 la 11,2 puncte procentuale în 2023.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri