România printre țările cu cel mai ridicat deficit guvernamental din UE

ECONOMIC

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ECONOMIC

Deficitul guvernamental din Uniunea Europeană a crescut în 2023 la 3,5% din PIB, comparativ cu 3,2% în 2022, potrivit datelor publicate marți de Eurostat. Italia, Ungaria și România au înregistrat cele mai mari deficite, cu 7,2%, 6,7% și, respectiv, 6,5%. În zona euro, deficitul a crescut ușor, de la 3,5% în 2022 la 3,6% în 2023, potrivit Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Toate statele membre UE, cu excepția Danemarcei (3,3%), Ciprului (2%), Irlandei (1,5%) și Portugaliei (1,2%), au raportat deficite guvernamentale anul trecut, iar zece dintre acestea au depășit pragul de 3% din PIB.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Pe lângă deficit, Eurostat a publicat și date despre datoria guvernamentală. La sfârșitul anului 2023, datoria publică în UE a scăzut la 80,8% din PIB, de la 82,5% în 2022. În zona euro, acest raport a scăzut de la 89,5% la 87,4%. Cele mai scăzute niveluri ale datoriei guvernamentale au fost înregistrate în Estonia (20,2%), Bulgaria (22,9%) și Luxemburg (25,5%), în timp ce Grecia (163,9%), Italia (134,8%) și Franța (109,9%) au avut cele mai mari ponderi.

În România, deficitul guvernamental a crescut de la 88,653 miliarde de lei în 2022 (6,4% din PIB) la 104,850 miliarde de lei în 2023 (6,5% din PIB), deși cheltuielile guvernamentale au scăzut ușor, de la 40,4% din PIB în 2022 la 40,3% în 2023. Veniturile guvernamentale au scăzut și ele, de la 34% din PIB în 2022 la 33,7% anul trecut. Raportul datorie-PIB al României a crescut ușor, de la 47,9% în 2022 la 48,9% la finalul lui 2023.

Citeste si:

Articolul precedent
Radu Abraham este câștigătorul celei de-a treia ediții a Programului Rezidența Antreprenorială
Articolul următor
George Simion acuză excluderea AUR din secțiile de vot din diaspora: „Un atac al sistemului împotriva noastră”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri