România recuperează 350,7 milioane euro din PNRR, dar pierde sume importante din cauza reformelor întârziate

ECONOMIC

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ECONOMIC

România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din fondurile suspendate inițial în cadrul cererii de plată nr. 3 din PNRR, după negocieri și clarificări cu Comisia Europeană, a anunțat ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru.

Potrivit acestuia, cererea de plată depusă în decembrie 2023 a fost una dintre cele mai dificile, fiind afectată de întârzieri în implementarea reformelor. În urma evaluării Comisiei, o parte din fonduri au fost suspendate în 2025, iar România a fost nevoită să corecteze deficiențele. „Am folosit toate pârghiile pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați (…) am reușit să recuperăm 350,7 milioane de euro”, a declarat ministrul.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Cea mai mare sumă recuperată vizează reforma pensiilor speciale, unde România a obținut 166 de milioane de euro din totalul inițial suspendat, după adoptarea cadrului legislativ necesar. De asemenea, în domeniul guvernanței companiilor de stat, prin reforma AMEPIP, au fost recuperate 132 de milioane de euro. În schimb, în sectorul energetic și al transporturilor, problemele legate de numiri politice și lipsa criteriilor de performanță au dus la pierderi importante: România a pierdut 180 de milioane de euro în energie și peste 15 milioane de euro în transporturi.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Ministrul a criticat dur întârzierile și lipsa de reformă din anumite sectoare, afirmând că „acolo unde a existat voință politică, banii au fost recuperați, iar unde reformele au fost amânate, România a pierdut sume consistente”. Pîslaru a pus responsabilitatea pe clasa politică, acuzând blocarea reformelor și menținerea practicilor netransparente în companiile de stat.

Evaluarea Comisiei marchează un pas important pentru deblocarea fondurilor europene, însă evidențiază în același timp riscurile majore generate de întârzierea reformelor asumate prin PNRR.

Citeste si:

Articolul precedent
Grupul PACE critică demersul Oana Gheorghiu: „Vom vota la vedere moțiunea de cenzură”
Articolul următor
Presa maghiară: România accelerează înarmarea prin programul SAFE. „De ce se teme Bucureștiul?”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri