România riscă să piardă 7,5 miliarde de euro din PNRR din cauza întârzierilor guvernului

ECONOMIC

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ECONOMIC

România riscă să piardă 7,5 miliarde de euro din PNRR din cauza întârzierilor în implementarea reformelor asumate. Comisia Europeană a blocat deja 1,1 miliarde de euro aferente cererii de plată nr. 3.

Cererea de plată nr. 4, de 2,4 miliarde de euro, nu a fost trimisă spre aprobare, deși termenul a expirat în septembrie 2024. Alte 4,04 miliarde de euro sunt în pericol, deoarece cererea de plată nr. 5 trebuie depusă până în martie 2025.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Blocajul a fost cauzat de probleme la achizițiile publice pentru metroul din Cluj și modernizarea căilor ferate. De asemenea, România nu a aplicat reformele pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Un alt motiv este lipsa unor măsuri clare privind funcționarea Agenției pentru Monitorizarea Întreprinderilor Publice, unde au fost semnalate conflicte de interese. În ianuarie 2025, a fost lansat un nou concurs pentru conducerea acestei agenții.

FACIAS a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene explicații despre aceste întârzieri. Ministerul recunoaște că există riscuri, dar se concentrează pe renegocierea PNRR, nu pe aplicarea reformelor restante.

Fără soluții urgente, România ar putea pierde fonduri esențiale pentru infrastructură, educație și economie.

Citeste si:

Articolul precedent
Călin Donca, audiat de Direcția Antifraudă în legătură cu tranzacțiile online din 2024
Articolul următor
Sebastian Burduja: România nu va rămâne fără gaze sau energie electrică

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri