Românii care nu au făcut armata pot fi chemați la instrucție în caz de război: legea permite reintroducerea serviciului militar obligatoriu

Autor

Data

Categorie

Deși România a suspendat serviciul militar obligatoriu în anul 2007, legislația națională prevede în continuare posibilitatea reintroducerii armatei obligatorii în caz de mobilizare generală, stare de asediu sau război. Cetățenii români care nu au efectuat stagiul militar până la momentul suspendării acestuia POT fi chemați la instruire militară dacă securitatea națională o impune, conform Legii nr. 395/2005 și Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Stagiul militar obligatoriu în România este suspendat, nu desființat

Contrar percepției publice, armata obligatorie nu a fost abolită, ci doar suspendată pe timp de pace, ceea ce înseamnă că statul român poate reactiva serviciul militar printr-un decret prezidențial aprobat de Parlament în cazul unei mobilizări sau al declanșării unui conflict armat.
Această prevedere legală oferă Ministerului Apărării Naționale (MApN) dreptul de a convoca cetățenii apți din punct de vedere medical pentru instruire militară de bază, în vederea formării unei rezerve active capabile să apere teritoriul național.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Cine poate fi chemat în armată în caz de mobilizare

În eventualitatea reintroducerii armatei obligatorii, bărbații români cu vârste între 20 și 35 de ani pot fi chemați la instrucție militară, în funcție de nevoile operative ale armatei.
Pentru anumite specializări considerate critice — precum medicină, IT, comunicații, logistică sau transporturi — vârsta maximă poate fi extinsă până la 45 de ani.

Femeile nu pot fi chemate obligatoriu, însă pot alege să participe voluntar la programe de pregătire militară, statul încurajând implicarea acestora în structurile de apărare, logistică și suport tehnic.

Ce se întâmplă cu cei care nu au făcut armata înainte de 2007

Cei care nu au efectuat serviciul militar înainte de anul 2007 nu sunt considerați rezerviști, însă pot fi chemați doar în caz de mobilizare generală. Într-o asemenea situație, MApN ar organiza centre de instruire accelerată, unde cetățenii selectați ar urma un program intensiv de pregătire militară de bază, cu durată de câteva luni, pentru a dobândi competențele minime necesare apărării teritoriale.

De asemenea, bărbații care au efectuat armata înainte de 2007 rămân în continuare rezerviști și pot fi rechemați în serviciu activ pentru completarea efectivelor în caz de nevoie.

Rezerviștii voluntari – o alternativă la armata obligatorie

Ministerul Apărării Naționale derulează anual campanii de recrutare pentru rezerviști voluntari, o categorie de cetățeni care pot semna un contract cu statul român pentru a participa la instruiri militare regulate, primind în schimb o indemnizație lunară și beneficiind de drepturile și protecția conferite de statutul militar.

Această opțiune oferă o alternativă legală și voluntară pentru cei care doresc să contribuie la apărarea țării, fără a fi necesară reintroducerea armatei obligatorii.

În prezent, nimeni nu poate fi obligat să facă armata, deoarece stagiul militar obligatoriu este suspendat pe timp de pace. Totuși, în cazul unei mobilizări generale sau al unui război, autoritățile pot decide reactivarea armatei obligatorii, iar cetățenii români care nu au făcut armata pot fi chemați la instruire militară, în conformitate cu prevederile legale.

Astfel, deși România se află într-o perioadă de stabilitate, cadrul legislativ pentru reintroducerea serviciului militar rămâne activ, iar populația aptă pentru luptă face parte, cel puțin teoretic, din rezerva potențială a apărării naționale.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri