Românii, printre cei mai mulțumiți de viața lor în Europa Centrală, dar îngrijorați de viitor

Autor

Data

Categorie

Conform raportului Life Satisfaction in CEE 2024 realizat de Kantar România, românii și austriecii sunt printre cei mai mulțumiți locuitori din Europa Centrală și de Est. Totuși, românii se arată mai preocupați de provocările viitoare, inclusiv creșterea sărăciei, posibile crize alimentare și adâncirea disparităților economice.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Studiul explorează nivelul de satisfacție al locuitorilor din această regiune privind aspecte precum viața de familie, cariera și veniturile. În plus, raportul identifică percepțiile legate de amenințări globale și atitudinile față de echilibrul între viața personală și profesională sau de adoptarea unui stil de viață sănătos.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Astăzi, lumea este percepută ca fiind dominată de războaie, conflicte, atacuri teroriste, schimbări climatice și un viitor general incert. Pentru români, creșterea sărăciei și polarizarea economică sunt mai îngrijorătoare decât pentru restul regiunii”, a declarat Carmen Pătrașcu, directorul general Kantar România, citat în comunicat, conform Agerpres.

Deși războiul este considerat cea mai mare amenințare pentru jumătate din locuitorii regiunii, românii sunt semnificativ mai preocupați decât ceilalți de posibile crize alimentare sau de apă (24% vs. 12%) și de amplificarea inegalităților economice (27% vs. 20%).

Studiul arată că, pe de o parte, românii au un nivel ridicat de satisfacție în privința vieții de familie, depășit doar de austrieci. Pe de altă parte, în ce privește viața profesională și socială, România se situează sub Austria. „Diferența între satisfacția față de viața de familie și cea profesională/socială este mai mare în cazul românilor comparativ cu austriecii, ceea ce sugerează că familia compensează pentru aceste lipsuri. Familia oferă un sprijin emoțional și social important, ce atenuează efectele negative ale nesiguranței economice”, explică Pătrașcu.

În general, cetățenii din Europa Centrală și de Est sunt dezamăgiți de situația politică, cu doar unul din cinci mulțumit de direcția democrației și de reprezentanții politici. Austria face o excepție, unde aproape jumătate dintre respondenți sunt mulțumiți, în ciuda unui scor modest. În România, numai 10% sunt mulțumiți de reprezentanții politici, cel mai scăzut nivel din regiune, alături de Ucraina și Ungaria. De asemenea, doar 12% dintre români consideră că justiția este independentă, iar 15% sunt mulțumiți de administrația de stat.

Cercetarea relevă o dorință largă pentru echilibrul între viața profesională și personală și pentru un stil de viață mai sănătos. „Dorința românilor de a trăi mai sănătos și de a echilibra viața profesională cu cea personală poate inspira brandurile să inoveze și să își extindă oferta de produse și servicii care răspund acestor nevoi”, a adăugat Mădălin Vladu, Senior Director Kantar România.

Raportul confirmă că, în România, valorile legate de găsirea unui sens în viață sunt importante: 87% dintre români declară că se gândesc mai mult la modul în care își petrec timpul și caută activități semnificative pentru ei. Aceasta este cea mai mare rată înregistrată în regiune.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri