Roxana Mînzatu, comisarul european desemnat, promite sprijin pentru profesori și îmbunătățirea programului Erasmus+

Autor

Data

Categorie

Roxana Mînzatu, desemnată comisar european din partea României, și-a exprimat angajamentul de a sprijini o serie de reforme pentru a face cariera didactică mai atractivă, în contextul crizei profesorilor care afectează 24 de state membre ale Uniunii Europene. În același timp, ea a promis să îmbunătățească programul Erasmus+, pe care mulți studenți români îl consideră prea costisitor. Aceste angajamente au fost prezentate în răspunsurile scrise oferite comisiilor Parlamentului European care o vor audia, conform Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Audierea Roxanei Mînzatu va avea loc pe 12 noiembrie, la Bruxelles, și va dura trei ore. Aceasta va fi evaluată de eurodeputați din două comisii principale – Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) și Comisia pentru cultură și educație (CULT), iar alte două comisii – pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (FEMM) și pentru libertăți civile (LIBE) – vor participa ca invitate.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În răspunsurile sale, Mînzatu a subliniat că, deși educația este o competență a statelor membre, Uniunea Europeană poate juca un rol important în sprijinirea reformelor necesare în acest domeniu. Ea a propus o „Agendă pentru profesorii din UE”, axată pe îmbunătățirea condițiilor de muncă, a instruirii și a perspectivelor de carieră ale profesorilor.

„UE poate și ar trebui să susțină acest efort comun și să colaboreze cu statele membre, educatorii, partenerii sociali și societatea civilă pentru a aborda criza profesorilor și alte provocări din sistemul nostru de educație. Dacă voi fi confirmată, voi propune o Agendă pentru profesorii din UE”, a transmis Mînzatu.

Ea a menționat, de asemenea, intenția de a lansa o „Alianță Europeană a Școlilor”, care să sprijine cooperarea transfrontalieră între instituțiile de învățământ din Europa.

În ceea ce privește programul Erasmus+, Mînzatu a promis să facă acest program mai accesibil, în special pentru tinerii din medii defavorizate. „Erasmus+ aduce împreună tineri din toate colțurile Europei și îl voi întări în viitor. A face mobilitățile asigurate de Erasmus+ mai incluzive este esențial pentru consolidarea identității europene”, a spus ea.

Totodată, Mînzatu a pledat pentru intensificarea educației și formării vocaționale, subliniind importanța acestei componente pentru angajabilitatea tinerilor și pentru a răspunde nevoilor pieței muncii.

„Educația vocațională este o cale crucială către angajare și o legătură directă cu competențele de care afacerile au nevoie. Un pilon strategic al Uniunii Competențelor va fi dezvoltarea acestui segment”, a subliniat ea.

Pe lângă educație, Roxana Mînzatu s-a angajat să promoveze egalitatea de gen, stabilind obiective clare pentru reducerea disparităților dintre bărbați și femei în domeniul ocupării forței de muncă.

„Sunt o susținătoare puternică a drepturilor femeii și mă angajez să arăt prin acțiunile mele că Uniunea poate deveni mai puternică prin egalitate și solidaritate”, a afirmat Mînzatu.

De asemenea, ea a promis lansarea unei strategii europene anti-sărăcie, concentrată pe cauzele primare ale sărăciei, precum inegalitatea, veniturile mici și accesul limitat la servicii sociale.

„Punctul de pornire trebuie să fie cauzele primare ale sărăciei. Finanțarea măsurilor va proveni din fonduri precum NextGenerationEU și noul Fond social pentru climă, care va aborda sărăcia legată de energie și transport”, a concluzionat ea.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri