Roxana Mînzatu, numită marți, vicepreședintă a Comisiei Europene

POLITICĂ

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

POLITICĂ

Roxana Mînzatu, candidata României pentru un post în Comisia Europeană, a fost numită marți vicepreședintă executivă responsabilă de oameni, competențe și pregătire în noua Comisie Europeană. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a făcut anunțul la Bruxelles, prezentând noua echipă, potrivit Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Sunt foarte bucuroasă să îi încredințez Roxanei Mînzatu rolul de vicepreședintă executivă pentru oameni, competențe și pregătire. Ea va avea responsabilitatea pentru competențe, educație și cultură, locuri de muncă de calitate și drepturi sociale. Aceasta se află sub umbrela demografiei. Roxana va conduce în special o Uniune a competențelor și pilonul european al drepturilor sociale. Ea se va concentra asupra acelor domenii care sunt esențiale pentru a uni societatea noastră”, a declarat von der Leyen.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Noua structură a Comisiei va fi mai compactă, fără vicepreședinți simpli, ci cu șase vicepreședinți executivi care vor avea roluri interconectate.

Egalitatea de gen, o prioritate majoră

Un alt aspect important subliniat de von der Leyen a fost efortul de a asigura o echipă cât mai echilibrată din punct de vedere al genului. „Din noua echipă vor face parte 11 femei, ceea ce reprezintă 40% din Colegiul Comisarilor”, a menționat ea. Președinta Comisiei a explicat că obiectivul inițial era obținerea parității în rândul celor 27 de comisari, însă propunerile statelor membre au inițial doar 22% femei, ceea ce von der Leyen a considerat „complet inacceptabil”.

O echipă diversificată geografic

În noua Comisie, patru dintre cei șase vicepreședinți executivi sunt femei, iar doi sunt bărbați, provenind din state membre atât din Europa de Est, cât și din Europa de Vest. „Trei din statele membre care au aderat înainte de căderea Cortinei de Fier. Și trei din statele membre care au aderat după ce Europa a fost reunificată. Din țările baltice, din țările nordice și din Europa de Est. Miniștri și prim-miniștri. Cu un trecut diferit. Dar toți cu un singur obiectiv comun – și acesta este să facă Europa mai puternică”, a concluzionat von der Leyen.

Citeste si:

Articolul precedent
Nicolae Ciucă, ținta ironiilor lui Ponta: „Discurs anual, plin de ‘aaaaa’ și ‘daaaa’”
Articolul următor
Opinii divergente privind portofoliul României în viitoarea Comisie Europeană: Mureșan critică, Cioloș laudă negocierile Guvernului

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri