Rusia admite faptul că sancțiunile internaționale, afectează influența în rândul foștilor membri ai Uniunii Sovietice

Autor

Data

Categorie

Un raport guvernamental rusesc recent, analizat de Financial Times, recunoaște că războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale au deteriorat semnificativ relațiile Moscovei cu fostele state sovietice. Documentul, discutat într-o ședință strategică condusă de premierul Mihail Mișustin, admite că aceste presiuni economice împiedică eforturile Rusiei de integrare regională și slăbesc poziția sa geopolitică.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Obstacole în formarea unui bloc economic eurasiatic

Rusia își propune să creeze un bloc economic eurasiatic capabil să contracareze influența economică a SUA, UE și Chinei. Acest proiect ar presupune extinderea comerțului cu materii prime, dezvoltarea infrastructurii financiare și de transport și promovarea unei politici economice comune, inclusiv a unor reguli proprii privind sancțiunile. Cu toate acestea, raportul subliniază că realizarea acestui plan întâmpină dificultăți majore, sancțiunile occidentale fiind un obstacol esențial.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Relațiile economice cu Asia Centrală sub presiune

Raportul menționează că statele din Asia Centrală sunt supuse unor presiuni considerabile din partea Occidentului, care le oferă alternative economice pentru a le convinge să respecte sancțiunile impuse Rusiei. În același timp, aceste țări exploatează vulnerabilitatea Moscovei, preluând afaceri rusești, gestionând fluxurile comerciale și impunând taxe suplimentare pentru riscurile asociate. Documentul subliniază că Rusia trebuie să adopte o strategie pe termen lung pentru a-și menține influența în regiune, bazată pe evocarea istoriei comune și respectarea independenței acestor state. Totuși, raportul avertizează că:

„O victorie rusească în Ucraina nu va fi suficientă pentru a elimina presiunea sancțiunilor occidentale și a apropia din nou aceste țări.”

Distanțare culturală și alternative regionale

Pe lângă problemele economice, raportul evidențiază o îndepărtare culturală tot mai accentuată între Rusia și fostele republici sovietice din Asia Centrală. Limba engleză câștigă teren în educație, iar sistemele școlare adoptă tot mai mult standardele occidentale în detrimentul limbii și influenței ruse. În paralel, aceste țări analizează alternative regionale de integrare care exclud Rusia, precum Organizația Statelor Turcice.

În acest context, raportul sugerează că țările din Asia Centrală vor trebui să-și clarifice poziția față de Rusia în viitor.

Divergențe între aliații tradiționali ai Moscovei

Dintre fostele republici sovietice, Belarus rămâne cel mai apropiat aliat al Moscovei, în timp ce Kazahstan, cea mai mare economie din Asia Centrală, a condamnat invazia Ucrainei și a încercat să respecte sancțiunile occidentale. Pe de altă parte, Kârgâzstan s-a dovedit un partener fidel Rusiei, ajutând masiv la eludarea acestor restricții.

Raportul analizează și vulnerabilitățile Uniunii Economice Eurasiatice, blocul economic condus de Rusia și din care fac parte Belarus, Armenia, Kazahstan și Kârgâzstan. Printre problemele identificate se numără dificultățile sistemice, riscurile generate de sancțiuni, excluderea Rusiei din sistemul bancar SWIFT și restricțiile valutare impuse de Kremlin, ceea ce slăbește coeziunea economică a acestui bloc.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri