Rusia declară persona non grata un angajat al Ambasadei României la Moscova. MAE: „Măsură de reciprocitate”

EXTERNE
rusia romania
rusia romania

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

EXTERNE

Rusia a declarat joi, 27 august 2026, „persona non grata” un membru al personalului Ambasadei României la Moscova, într-o măsură prezentată de partea rusă drept răspuns la decizia autorităților române de a declara „inacceptabil” un angajat al Ambasadei Federației Ruse la București.

Ministerul rus de Externe a anunțat că însărcinata cu afaceri a României în Rusia, Liliana Burda, a fost convocată joi la Departamentul de Protocol de Stat al Ministerului rus de Externe, unde i-a fost înmânată nota diplomatică privind declararea „persona non grata” a unui angajat al Ambasadei României la Moscova.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Această măsură reprezintă un răspuns la decizia anterioară nefondată a părții române de a declara persona non grata un angajat al Ambasadei Rusiei la București”, a transmis Ministerul rus de Externe.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

MAE confirmă decizia Rusiei

Ministerul Afacerilor Externe de la București confirmă decizia autorităților ruse și precizează că măsura are caracter de reciprocitate.

„Această măsură a părții ruse are caracter de reciprocitate”, transmite MAE, explicând că decizia Moscovei vine ca răspuns la hotărârea autorităților române din 27 iulie 2026 de a declara „inacceptabil” un membru al Ambasadei Federației Ruse la București.

MAE amintește că decizia României a fost luată în contextul unor incidente în care drone rusești au pătruns neautorizat în spațiul aerian național.

„Armata Română a doborât trei drone rusești pătrunse neautorizat pe teritoriul național”, subliniază Ministerul Afacerilor Externe.

Moscova a respins acuzațiile României

În luna iulie, Ambasada Rusiei la București a transmis declarațiile purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a respins acuzațiile privind încălcarea spațiului aerian românesc de către drone rusești.

„Respingem aceste noi pretenții nefondate”, declara atunci Zaharova, calificând incidentele drept „regizate” și acuzând autoritățile române că folosesc situația pentru a susține o „campanie de propagandă”.

Oficialul rus a criticat totodată politica Bucureștiului față de Ucraina și a avertizat că „acțiunile neprietenoase ale Bucureștiului nu vor rămâne fără răspuns”.

Decizia anunțată joi de Moscova reprezintă o nouă măsură de reciprocitate diplomatică între România și Rusia, pe fondul deteriorării relațiilor dintre cele două state în contextul războiului din Ucraina.

Citeste si:

Articolul precedent
Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan: „Comisiei nu-i pasă real dacă România ia sau nu banii din PNRR”
Articolul următor
România se împrumută prin SAFE pe 45 de ani. 10 ani sunt „grație”, apoi începe rambursarea: factura pentru apărare ajunge la generațiile următoare

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri