Rutte anunță o posibilă țintă de 5% din PIB la summitul NATO

Autor

Data

Categorie

Secretarul general al NATO, Mark Rutte a declarat că la summitul de la Haga ar putea fi stabilită o nouă țintă pentru cheltuielile de apărare, potrivit Politico.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Presupun că la Haga vom conveni asupra unei ținte mai ridicate de cheltuieli pentru apărare, în total de 5% din PIB”, a spus Rutte, într-o sesiune de întrebări și răspunsuri la Adunarea Parlamentară a NATO din SUA.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Până acum, Rutte sugerase doar că este nevoie de o creștere semnificativă, peste 3%, dar nu menționase un prag atât de ridicat.

Sub presiunea lui Trump și pe fondul amenințării Rusiei

Donald Trump a cerut constant aliaților NATO să mărească bugetele pentru apărare. Mesajul său a fost clar: fără bani, fără sprijin american.
Tensiunile tot mai mari cu Rusia au accelerat aceste discuții.

Premierul Olandei, Dick Schoof, a confirmat că Rutte a trimis o scrisoare liderilor NATO. Le-a propus ca, în următorii șapte ani, 3,5% din PIB să fie alocat armatei, iar 1,5% pentru infrastructură, securitate cibernetică și alte domenii conexe.

Potrivit ultimelor date NATO, 23 din cele 32 de state membre vor atinge vechiul prag de 2% din PIB în această vară. Cel mai ridicat nivel rămâne în Polonia, care alocă aproape 4,7% din PIB pentru apărare.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri