Salariile din Zona Euro cresc cu 5,4% în ritm record, dar BCE prognozează o încetinire până în 2025

ECONOMIC

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ECONOMIC

Salariile negociate în Zona Euro au crescut cu 5,4% în al treilea trimestru din 2024 față de aceeași perioadă a anului precedent, marcând cel mai rapid ritm de creștere din 1993, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană (BCE). În trimestrul al doilea, creșterea fusese de 3,5%. Această accelerare este atribuită în principal acordurilor salariale din Germania.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

BCE monitorizează îndeaproape acest indicator, deoarece oferă indicii importante despre presiunile inflaționiste. Inflația anuală a ajuns la 2% în octombrie, dar încetinirea economică din Germania și alte state membre continuă să reprezinte o provocare majoră. Recent, BCE a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru Zona Euro, estimând un avans de doar 0,8% în 2024.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Pe fondul acestor evoluții, BCE a redus de trei ori dobânda de referință în acest an, ajungând la 3,25%. Potrivit economiștilor, banca centrală ar putea ignora temporar majorările salariale în favoarea relaxării monetare, ceea ce ar putea duce la o nouă reducere cu 0,25 puncte procentuale la ședința din 12 decembrie.

În proiecțiile sale, BCE estimează o încetinire semnificativă a ritmului de creștere a salariilor în al doilea trimestru din 2025, până la un nivel compatibil cu ținta de inflație de 2%, pe măsură ce presiunile asupra prețurilor se vor reduce, conform unei analize realizate de Financial Times.

Citeste si:

Articolul precedent
George Simion, primul candidat care votează la prezidențiale, alături de diaspora la Roma
Articolul următor
Primele case pentru sinistrații din Pechea, construite cu sprijinul AUR, au fost finalizate

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri