Scade numărul românilor cu drept de vot: peste 19 milioane de alegători înregistrați la finalul lunii ianuarie

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Numărul cetățenilor români cu drept de vot a înregistrat o ușoară scădere la începutul anului 2026. Potrivit datelor transmise de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), la data de 31 ianuarie 2026 figurau înscriși în Registrul electoral 19.035.825 de alegători, cu 3.622 mai puțini față de finalul lunii decembrie 2025.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

La 31 decembrie 2025, Registrul electoral indica un total de 19.039.447 de cetățeni cu drept de vot. Diferența este rezultatul operațiunilor curente desfășurate de primari la nivelul unităților administrativ-teritoriale, conform legislației în vigoare.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În perioada 1–31 ianuarie 2026, la nivelul primăriilor au fost operate 24.399 de radieri din Registrul electoral ca urmare a decesului persoanelor, în conformitate cu prevederile legale. De asemenea, alte 115 persoane au fost radiate deoarece le-a fost interzis dreptul de a alege sau au fost puse sub interdicție judecătorească.

În același interval, 64 de cetățeni au redobândit drepturile electorale, ca urmare a expirării perioadei de radiere stabilite anterior.

Pe de altă parte, Registrul electoral a fost completat cu 20.828 de noi alegători, tineri care au împlinit vârsta de 18 ani în luna ianuarie 2026. Aceștia au fost înscriși din oficiu de către AEP, pe baza datelor furnizate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.

Din totalul alegătorilor înscriși, 17.982.003 au domiciliul sau reședința în România, în timp ce 1.053.822 au domiciliul în străinătate și dețin pașaport CRDS.

Datele au fost comunicate de AEP și sunt citate de Mediafax.

Citeste si:

Articolul precedent
Cseke Attila: Coaliția spune „stop” taxelor! Nicio majorare nouă pe masă
Articolul următor
Sprijin lunar la facturile de energie și gaze pentru românii cu venituri sub 2500 de lei

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri