Scandal în jurul vânzării acțiunilor statului: AUR acuză Guvernul de „mecanism netransparent” și pierderi de peste 1 miliard de lei

Autor

Data

Categorie

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, lansează acuzații dure la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu, susținând că aceasta ar promova un mecanism „netransparent” de vânzare a unor pachete de acțiuni din companii strategice ale statului.

Potrivit lui Peiu, propunerea ar viza cedarea unor participații din Hidroelectrica și Romgaz printr-o procedură de tip „Accelerated Book Building” (ABB), pe care senatorul o consideră dezavantajoasă pentru stat.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Oana Gheorghiu propune un mecanism hoțesc de vânzare a unei părți din avuția statului, dar pozează în mare reformator”, a declarat Peiu.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Acesta susține că metoda propusă ar presupune selectarea unui număr limitat de fonduri de investiții, care ar putea achiziționa acțiunile la un preț redus față de cel de pe bursă, ceea ce ar genera pierderi importante pentru bugetul de stat.

Conform estimărilor prezentate de senatorul AUR, diferențele dintre valorile de piață și cele propuse pentru vânzare ar putea conduce la un prejudiciu de aproximativ 1,2 miliarde de lei.

Peiu a comparat procedura propusă cu mecanismul clasic al unei oferte publice secundare (SPO), care permite participarea atât a investitorilor instituționali, cât și a celor individuali, și care, în opinia sa, ar maximiza veniturile statului.

„Procedura de plasare accelerată privată este netransparentă și exclude de la participare tocmai cetățenii români”, a afirmat acesta.

Totodată, senatorul AUR a criticat faptul că documentul în care ar fi detaliat mecanismul ar fi fost clasificat, ceea ce, în opinia sa, ridică semne de întrebare privind transparența procesului decizional.

Peiu a mai susținut că utilizarea acestui tip de procedură este specifică mediului privat și nu ar trebui aplicată în cazul statului, în condițiile în care companiile vizate sunt deja listate la Bursa de Valori București și beneficiază de interes ridicat din partea investitorilor.

Declarațiile vin în contextul dezbaterilor privind gestionarea participațiilor statului în companiile din sectorul energetic și modul în care acestea ar putea fi valorificate pe piața de capital.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri