Schimbările climatice aduc secetă severă în Europa în 2025: Ce spun experții

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Ultimul raport al Observatorului European al Secetei, publicat la mijlocul lunii martie, confirmă agravarea unei crize climatice tot mai accentuate: regiuni întinse din Polonia, Ucraina, Grecia, Balcani, Suedia, Irlanda și Germania se află sub cod portocaliu de secetă, iar sud-estul Spaniei este deja în alertă roșie.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Impactul secetei se extinde dincolo de agricultură

Lipsa ploilor din aprilie afectează grav culturile agricole, dar amenințările se extind și asupra lanțurilor de aprovizionare. Specialiștii avertizează că efectele vor fi resimțite în industrie, comerț și pot pune în pericol securitatea alimentară globală. În plus, schimbările climatice accentuează fenomenul, ducând la precipitații imprevizibile și temperaturi mai ridicate, ceea ce favorizează secete tot mai frecvente și mai intense.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Europa Centrală și de Est, cele mai afectate regiuni

Andrea Toreti, cercetător principal al Observatorului, atrage atenția că Europa Centrală și de Est se confruntă cu un deficit sever de precipitații acumulat în ultimele 60–80 de zile. Situația actuală este comparabilă cu cea care a precedat seceta extremă din 2018, iar evoluția din acest an va depinde în mare măsură de precipitațiile din următoarele săptămâni.

Pentru a gestiona provocările legate de lipsa apei și inundațiile extreme, Comisia Europeană va lansa în iunie Strategia pentru Reziliență a Apei. Aceasta va include măsuri menite să îmbunătățească managementul resurselor de apă și să întărească capacitatea de răspuns la crizele climatice viitoare.

Citeste si:

Articolul precedent
Studiu: Diferențele de gen se văd și în preferințele politice din România
Articolul următor
China începe anul cu o creștere economică solidă de +5.3%

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri