Școala, în stradă! Peste 3.000 de profesori protestează la Guvern: „Austeritatea ne scoate din clase”

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Mircea Sime

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

BUCUREȘTI – Peste 3.000 de salariați din sistemul de învățământ au protestat, marți, în fața Guvernul României, acuzând autoritățile că măsurile de austeritate adoptate recent destabilizează grav școala românească și sunt luate fără un dialog real cu partenerii sociali.

Sindicatele susțin că aplicarea Legii nr. 141/2025 a generat efecte negative directe în unitățile de învățământ, printre care creșterea normei didactice, mărirea numărului de elevi la clasă, comasarea claselor și reducerea personalului. Potrivit estimărilor organizațiilor sindicale, aproximativ 18.000 de posturi ar urma să fie eliminate din sistem.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Reprezentanții cadrelor didactice atrag atenția că majorarea normei didactice echivalează cu o diminuare indirectă a salariilor, estimată între 10% și 25%, și conduce la supraîncărcarea profesorilor și la scăderea calității actului educațional.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Nu asistăm la o reformă, ci la o politică de austeritate care lovește un sistem deja subfinanțat. Profesorilor li se cere să muncească mai mult, în condiții mai grele, fără o plată corespunzătoare, iar consecințele se vor vedea direct asupra elevilor”, a declarat Raluca Dârjan, vicepreședinte al Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Cluj.

Printre revendicările protestatarilor se numără abrogarea prevederilor din Legea nr. 141/2025 și revenirea la normele stabilite de Legea nr. 198/2023, deblocarea ocupării posturilor vacante, plata corectă a orelor suplimentare și a orelor „plata cu ora”, achitarea drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, precum și asigurarea burselor pentru elevi și studenți.

Sindicatele solicită, de asemenea, creșterea alocării bugetare pentru educație și reluarea dialogului social. Conform unui chestionar intern, aproximativ 80% dintre membrii de sindicat care au răspuns susțin declanșarea grevei generale spre finalul anului școlar.

În perioada următoare, organizațiile sindicale vor derula două etape de consultare privind eventuale forme de protest, inclusiv neparticiparea la simulările examenelor naționale din luna martie și declanșarea grevei generale începând cu finalul lunii mai.

„Educația nu este o cheltuială care poate fi tăiată oricând. Este o investiție esențială, iar ignorarea acestui fapt riscă să blocheze funcționarea școlii”, a mai spus Raluca Dârjan.

Citeste si:

Articolul precedent
George Simion: Raportul Comisiei Juridice din Congresul SUA confirmă că România nu mai este o democrație. AUR cere alegeri anticipate
Articolul următor
Mircea Abrudean: România rămâne un aliat puternic și de încredere în NATO și un partener strategic solid al SUA

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri