Sebastian Burduja despre provocările energetice ale României și soluțiile propuse

Autor

Data

Categorie

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a abordat provocările sectorului energetic din România într-o serie de declarații recente. În cadrul unei ședințe a comandamentului energetic, el a subliniat importanța monitorizării producției de energie electrică și gaze, având în vedere temperaturile scăzute din această perioadă. Burduja a afirmat că, deși nu există probleme majore în furnizarea de energie, producția de energie eoliană este afectată de absența vântului.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Vom acționa pentru a proteja securitatea energetică, cu resurse de cărbune și hidroenergie, și suntem pregătiți să ajutăm Republica Moldova, având în vedere importurile și stocurile de gaz suficiente”, a declarat ministrul. De asemenea, a menționat că România are capacitatea de a importa până la 4000 de megavati de energie, un factor important în contextul iernii.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Referitor la dependența de gazul rusesc, Burduja a reiterat angajamentul României de a reduce această dependență, susținând că țara noastră va continua să investească în diversificarea surselor de energie, inclusiv prin proiecte în domeniul nuclear și hidroenergetic.

Ministrul a făcut apel la transparență și a criticat dezinformarea care creează panică, subliniind că România nu se confruntă cu probleme de securitate energetică și că măsurile de protecție sunt în vigoare pentru a asigura furnizarea constantă de energie.

În privința proiectelor de infrastructură energetică, Burduja a menționat că România continuă să investească și că sunt în pregătire propuneri pentru modernizarea și restructurarea complexelor energetice, inclusiv Complexul Energetic Oltenia, având în vedere necesitatea de a respecta principiile de decarbonizare.

În ceea ce privește sprijinul financiar, el a explicat că sectorul energetic lucrează la clarificarea bugetului pentru anul 2024 și că sunt analizate mai multe scenarii pentru a răspunde provocărilor financiare, inclusiv la nivelul proiectelor de modernizare și restructurare a centralelor termoelectrice.

Burduja a conchis prin a sublinia necesitatea unui cadru legislativ favorabil pentru continuarea investițiilor în sectorul energetic, menționând că România trebuie să rămână independentă energetic și să reducă riscurile asociate cu importurile de energie din zone instabile.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri