Șeful diplomației europene cere sancțiuni pentru miniștri israelieni

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Josep Borrell, șeful diplomației europene, a propus sancționarea a doi membri ai guvernului israelian de către cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE), informează dpa. Sancțiunile sunt îndreptate împotriva ministrului de finanțe Bezalel Smotrich și ministrului securității naționale Itamar Ben-Gvir, potrivit unor oficiali europeni care au făcut declarații după reuniunea de marți a miniștrilor de externe din UE.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Cei doi oficiali, membri ai coaliției de extremă dreapta conduse de prim-ministrul Benjamin Netanyahu, au provocat reacții puternice prin declarațiile lor antipalestiniene. Amândoi susțin extinderea coloniilor în teritoriile ocupate, o politică pe care Curtea Internațională de Justiție a ONU o consideră ilegală.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Recent, Ben-Gvir a solicitat suspendarea livrărilor de ajutoare pentru Fâșia Gaza pentru a exercita presiuni asupra organizației islamiste Hamas. Smotrich a susținut ideea unei blocade asupra ajutoarelor până la eliberarea ostaticilor israelieni deținuți de Hamas, considerând această măsură „moral justificată”, chiar dacă ar pune în pericol viața celor aproximativ două milioane de locuitori din Fâșia Gaza.

Potrivit autorităților israeliene, Hamas mai deține 107 ostatici în Gaza, dintre care se presupune că cel puțin o treime ar fi decedat. Conflictul din Fâșia Gaza a izbucnit în urma atacului fără precedent lansat de Hamas pe 7 octombrie asupra Israelului, în care au fost uciși 1.200 de oameni, majoritatea civili. De atunci, bombardamentele armatei israeliene în Gaza au cauzat moartea a peste 40.000 de persoane, inclusiv mii de copii, conform autorităților locale din domeniul sănătății.

Citeste si:

Articolul precedent
PNL se reunește pentru ședința Biroului Politic Național
Articolul următor
Modificări la Rezidențiat. Din 2026, concursul se va da pe patru subdomenii și subiectele de la examenul de ieșire vor fi unice la nivel național – proiect OUG

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri