Șeful DNA: Camera preliminară trebuie regândită pentru a evita blocajele din procese

Autor

Data

Categorie

Procurorul-șef al Direcția Națională Anticorupție, Marius Voineag, a declarat că una dintre soluțiile pentru reducerea duratei excesive a proceselor penale ar fi reconfigurarea procedurii de cameră preliminară.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Afirmațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „OFF The Record”.

Potrivit acestuia, camera preliminară a fost concepută inițial ca o etapă rapidă, menită să clarifice legalitatea actului de sesizare și eventualele excepții, într-un interval de aproximativ 60 de zile. În timp, însă, termenul a ajuns să fie tratat ca unul orientativ, ceea ce a dus la întârzieri majore.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„În practică, există dosare în care această etapă a ajuns să dureze unul, doi sau chiar trei ani. Sunt situații care depășesc cu mult scopul pentru care a fost creată camera preliminară”, a explicat Voineag, subliniind că principala nemulțumire este legată de durata „nejustificat de mare” a procedurilor penale.

Șeful DNA a arătat că problema trebuie discutată la nivelul întregului sistem de justiție penală și a indicat ca posibilă soluție modificarea modului de funcționare a camerei preliminare. El a amintit că, în trecut, verificarea regularității actului de sesizare se realiza în unul sau câteva termene, iar dosarele puteau avansa rapid către judecata pe fond.

„S-a ajuns ca unele cauze să rămână în camera preliminară trei sau patru ani, iar în anumite cazuri chiar cinci ani”, a spus Voineag.

Întrebat despre cele mai lungi întârzieri, procurorul-șef a precizat că au existat două sau trei dosare care au stagnat aproximativ cinci ani în această etapă, fiind ulterior retrimise, fără a oferi detalii suplimentare.

În același context, Voineag a apreciat că dezbaterile publice și criticile apărute în spațiul mediatic sunt utile, dacă acestea conduc la discuții constructive și la reforme necesare.

„Criticile POT genera dialoguri sănătoase și, dacă sunt argumentate, pot duce la schimbări de sistem de care este nevoie. Important este să nu evităm aceste discuții”, a concluzionat șeful DNA.

Sursa: Mediafax

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri