Siegfried Mureșan: : „Uniunea Europeană trebuie să învețe să gestioneze mai multe priorități în același timp” | INTERVIU

Autor

Data

Categorie

Siegfried Mureșan, europarlamentar și vicepreședinte al grupului Partidului Popular European (PPE), a discutat la CLUJ LIVE despre provocările și oportunitățile Uniunii Europene în cadrul unui interviu amplu. Negociator șef pentru bugetul UE, Mureșan a subliniat importanța investițiilor în competitivitate și inovare, precum și nevoia unei mai mari implicări a autorităților locale în gestionarea fondurilor europene.

Uniunea Europeană, un continent în fața provocărilor globale

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În ultimii 20 de ani, Uniunea Europeană a fost confruntată cu o succesiune de crize majore: criza economică și financiară (2004–2010), criza migrației (2015), pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina. Siegfried Mureșan: explică:

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Niciuna dintre aceste crize nu a fost cauzată de Uniunea Europeană, dar toate ne-au afectat profund. Europa a dovedit că poate găsi soluții, dar de regulă s-a concentrat doar pe o singură temă majoră la un moment dat. Am discutat ani întregi despre pandemie, apoi despre Ucraina, iar înainte de acestea, Brexit-ul ne-a ținut blocați trei ani.”

Liderul european a atras atenția asupra faptului că Europa a neglijat competitivitatea timp de două decenii:
„Dacă analizăm indicatorii economici din 2004 și îi comparăm cu situația actuală, vedem că am rămas în urmă față de Statele Unite, China și alte regiuni. Prăbușirea nu a fost abruptă, dar consecvența lipsei de reforme ne-a costat.”

Raportul Draghi: Șansa unei Europe competitive

Referindu-se la raportul economic realizat de Mario Draghi, Mureșan l-a descris ca fiind un program ambițios și necesar:
„Raportul Draghi vorbește despre investiții, dar și despre reforme esențiale în domenii precum telecomunicațiile, digitalizarea și producția energetică. Este important să eliminăm barierele din piața unică europeană și să stimulăm investițiile private. Banii publici nu vor fi niciodată suficienți pentru a acoperi deficitul investițional de 800 de miliarde de euro.”

El subliniază diferențele de viziune între stânga și dreapta politică:
„Socialiștii cred că orice problemă poate fi rezolvată prin cheltuieli publice masive. Eu cred că soluția este să creăm un mediu favorabil investițiilor private, completat de resurse publice strategice.”

Problema infrastructurii în România

Un exemplu concret al decalajului de competitivitate este infrastructura deficitară din România. Vizitele recente ale lui Mureșan la fabricile Ford din Craiova și Dacia din Pitești au scos la iveală un adevăr dureros:
„Fără autostrăzi, costurile de transport sunt uriașe. Fără infrastructură, un șofer parcurge drumul Craiova-Nădlac în 8 ore. Cu autostradă, timpul se reduce la 4 ore, iar costurile pentru combustibil, uzura camioanelor și salariile șoferilor scad semnificativ. Acești bani ar putea fi reinvestiți în inovație și extindere.”

Birocrația, un obstacol pentru accesarea fondurilor europene

Europarlamentarul admite că birocrația excesivă este o problemă majoră:
„Mulți primari nu se plâng de lipsa fondurilor europene, ci de dificultatea accesării acestora. Simplificarea proceselor de accesare a fondurilor va fi o prioritate pentru mine în următorul an.”

Mureșan a explicat și de ce concurența fiscală între statele membre rămâne un subiect sensibil:
„Impozitarea este o competență națională, iar guvernele nu vor accepta ca aceste decizii să fie transferate la nivel european. Totuși, trebuie să ne coordonăm mai bine pentru a evita discrepanțele majore între state.”

Regionalizarea și descentralizarea, soluții pentru România

Întrebat despre lupta Comitetului European al Regiunilor pentru descentralizare, Mureșan a susținut ideea unei implicări mai mari a autorităților locale:
„Bugetul european nu trebuie să devină un instrument politic în mâna guvernelor. Fondurile trebuie să ajungă la toate regiunile, indiferent de culoarea politică a primarilor. De asemenea, România are nevoie de o reformă administrativă profundă. Cu 40 de județe mici și administrații ineficiente, regionalizarea devine o necesitate.”

Mureșan a subliniat că implicarea autorităților locale crește șansele ca proiectele finanțate să fie relevante pentru comunități:
 „Deciziile privind proiectele mari, cum sunt autostrăzile, trebuie luate la nivel central, dar proiectele locale trebuie gestionate de autoritățile din teren, care cunosc cel mai bine nevoile oamenilor.”

Optimiști pentru viitorul Europei

Chiar dacă Uniunea Europeană a pierdut teren în fața altor regiuni ale lumii, Mureșan se declară optimist:
„Suntem 450 de milioane de oameni uniți. Avem puterea de a recupera decalajele dacă învățăm să gestionăm mai multe priorități simultan și să fructificăm potențialul pieței unice. Birocrația trebuie redusă, iar investițiile în competitivitate și inovare trebuie să devină priorități clare.”

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri