SONDAJ Ce arată datele, dacă Ucraina ar organiza alegeri prezidențiale: Zelenski își „zdrobește” concurența

EXTERNERǍZBOI

Autor

de Moga Andrei

Data

Categorie

EXTERNERǍZBOI

Un sondaj realizat de agenția Rating Group și preluat de presa ucraineană dezvăluie ce scoruri ar obține diferite nume importante din Ucraina, printre care și Volodimir Zelenski, actualul șef al statului, dacă ar fi organizate alegeri prezidențiale, relatează Mediafax.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Poziția lui Zelenski

Volodimir Zelenski, actualul președinte al Ucrainei, ar obține 32% din voturile cetățenilor dacă ar fi organizate alegeri prezidențiale, o intenție de vot care rămâne constantă.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Pe de altă parte, fostul șef al forțelor armate ucrainene, Valerii Zalujnîi, care și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale, s-a clasat pe locul al doilea, cu o intenție de vot de 16%, în scădere cu 9% față de iulie 2025.

Șeful de cabinet al lui Zelenski, Kyrylo Budanov, s-ar clasa pe locul al treilea, cu 11%, potrivit sondajului realizat de agenția Rating Group.

În urmă cu un an, dacă alegerile prezidențiale ar fi fost organizate, Zelenski, Zalujnîi și Budanov ar fi obținut 31%, 25% și, respectiv, 5% în primul tur.

Ipoteza Zelenski vs. Zalujnîi

Într-un al doilea tur de scrutin între Zelenski și Zalujnîi, actualul președinte ar câștiga un nou mandat cu 42%, iar Zalujnîi ar obține 39%, potrivit Rating Group.

Sondajul nu cuprinde date și despre intenția de vot într-un eventual scrutin decisiv între Zelenski și Budanov.

Zalujnîi și-a anunțat intenția de a candida la prezidențiale

Valerii Zalujnîi, fostul șef al armatei și actualul ambasador ucrainean din Marea Britanie, va candida la alegerile prezidențiale din Ucraina.

El l-a anunțat pe Volodimir Zelenski că este pregătit să candideze la scrutinul prezidențial, dacă acesta va avea loc la toamnă.

Zalujnîi și-a motivat și decizia, spunând că el nu a urmărit o carieră politică, însă mulți ucraineni își pun speranțele în el și nu poate să-i dezamăgească.

De ce nu au mai avut loc alegeri prezidențiale după începerea războiului

Alegerile prezidențiale din Ucraina trebuiau să aibă loc în 2024, însă din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, acestea nu au mai avut loc. În plus, în Ucraina este în vigoare legea marțială, care nu permite organizarea de alegeri pe timp de război.

Astfel, mandatul lui Zelenski s-a prelungit și rămâne în funcție până la organizarea unui nou scrutin.

Citeste si:

Articolul precedent
Ce i-a spus Daniel Buda unuia dintre cei mai influenți oameni din Uniunea Europeană
Articolul următor
PSD mută la Bruxelles scandalul dintre PNL și Justiția română: social-democrații au sesizat Comisia LIBE din Parlamentul European

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri