Sondaj CURS – 70% dintre respondenţi cred că România se îndreaptă spre o direcţie greşită

Autor

Data

Categorie

Sondaj CURS: AUR conduce în intenția de vot cu 34%, urmat de PSD și PNL. Încrederea românilor, mai mare în instituții decât în politicieni.

Un sondaj CURS realizat în perioada 5–19 septembrie 2025, pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, arată schimbări importante în opțiunile electorale și în percepțiile românilor privind situația politică, economică și socială. Datele indică un nivel ridicat de pesimism în rândul populației și o încredere mai mare în instituțiile considerate stabile – precum Armata și Biserica – decât în instituțiile politice.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Intenția de vot: AUR pe primul loc

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, consolidându-și poziția de lider al scenei politice.
Clasamentul este completat de:

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

  • PSD – 23%

  • PNL – 16%

  • USR – 12%

În zona pragului electoral se află UDMR și SOS România, fiecare cu 5%, în timp ce Partidul Oamenilor Tineri ar aduna 3%. Restul formațiunilor politice nu ar depăși 2%.

Aceste cifre confirmă schimbarea de echilibru în politica românească, AUR fiind primul partid care se detașează net de partidele tradiționale, într-un context de nemulțumire socială și economică.

Politicienii cu cea mai mare încredere

În topul personalităților politice și publice se situează:

  • Călin Georgescu – 40%

  • George Simion – 38%

  • Nicuşor Dan – 34%

În rândul celor aflați în funcții, nivelurile de încredere sunt mai reduse:

  • Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan – 26%

  • Anamaria Gavrilă, Dominic Fritz și Diana Şoşoacă – 19% fiecare

Aceste date confirmă o tendință de neîncredere față de politicienii aflați la putere, comparativ cu figuri din opoziție sau personalități percepute drept alternative.

Încrederea în instituții: Armata, Biserica și pompierii, pe primele locuri

Clasamentul instituțiilor arată o diferență clară între structurile de securitate/protecție și instituțiile politice:

  • Armata și pompierii – 79%

  • Biserica – 70%

  • Poliția – 56%

  • Uniunea Europeană – 55%

  • Mediul privat – 52%

  • ONU – 50%

La polul opus se află instituțiile politice:

  • Președinția – 40%

  • Guvernul – 27%

  • Curtea Constituțională – 26%

  • Parlamentul – 25%

Aceste date confirmă lipsa de încredere a populației în instituțiile politice și orientarea spre structuri văzute ca protectoare sau independente de factorul politic.

Percepția asupra direcției țării

Pesimismul domină opinia publică:

  • 70% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită

  • 24% consideră că lucrurile merg într-o direcție bună

  • 6% nu au răspuns

Această percepție negativă se corelează cu nivelul scăzut de încredere în guvern și în instituțiile politice.

Măsurile economice și impactul lor

Referitor la cel de-al doilea pachet de măsuri economice adoptat de Guvern, opiniile sunt împărțite:

  • 36% consideră că unele decizii au fost corecte, altele nu

  • 29% le văd ca nejustificate și nenecesare

  • 24% cred că au fost justificate și necesare

Impactul asupra vieții cotidiene a fost resimțit în mod direct:

  • 52% declară un impact foarte mare

  • 31% un impact mare

  • doar 9% spun că efectele au fost mici

  • 4% au simțit foarte puțin sau deloc

  • 4% nu au putut aprecia

Situația financiară a gospodăriilor

Evaluarea personală a situației economice arată o tendință negativă:

  • 46% afirmă că situația lor financiară s-a înrăutățit (27% într-o oarecare măsură, 19% semnificativ)

  • 32% au rămas la același nivel, dar sunt nemulțumiți

  • 16% au rămas la același nivel și sunt mulțumiți

  • 4% spun că le-a mers mai bine

  • 2% nu au răspuns

Sondajul CURS din septembrie 2025 conturează o imagine clară a climatului social și politic: un electorat dominat de pesimism, cu încredere ridicată în instituțiile stabile și cu scepticism pronunțat față de politicieni și instituțiile politice.

Pe scena electorală, AUR se află în frunte, cu un avans semnificativ față de PSD și PNL, într-un context economic perceput ca dificil și cu măsuri guvernamentale contestate.

Sursa: news.ro

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri