INSCOP Research și New Strategy Center au publicat un nou studiu amplu care arată că românii consideră corupția cea mai mare problemă a țării, într-un context marcat de inflație, incertitudine economică și efectele prelungite ale războiului din Ucraina.
Realizat între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, sondajul intitulat „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România” oferă o radiografie detaliată a percepțiilor populației privind direcția țării, securitatea națională, relația cu NATO și încrederea în liderii internaționali.
🗞️ Citește și Acestea
Corupția, din nou pe primul loc în topul îngrijorărilor
Datele sondajului arată că 32,2% dintre români indică corupția drept principala problemă a României, în creștere semnificativă față de noiembrie 2023, când procentul era de 21,5%.
Pe locul doi se află creșterea prețurilor (23,6%), urmată de starea de sănătate proprie și a familiei (13,4%) și starea sistemului de educație (11,7%). Alte preocupări includ lipsa locurilor de muncă (9,8%), războiul din Ucraina (6,9%) și infrastructura (0,7%).
Potrivit cercetării, doar 22,2% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție bună, în timp ce un procent covârșitor, de 73,1%, cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită, semnalând un nivel ridicat de nemulțumire și neîncredere în viitor.
Optimismul este mai pronunțat în rândul votanților PNL și USR, al tinerilor sub 30 de ani, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din București și din marile orașe. În schimb, pesimismul domină în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani și al celor din mediul rural.
România și războiul din Ucraina: opinii împărțite
Ucraina și Rusia rămân în centrul preocupărilor românilor, însă opiniile privind deznodământul conflictului sunt profund divizate.
44,5% dintre respondenți cred că Rusia va câștiga războiul, în timp ce 23,4% consideră că Ucraina va ieși învingătoare.
În ceea ce privește soluția pentru oprirea conflictului, 53,3% dintre români cred că Rusia trebuie să se retragă și să returneze teritoriile ocupate, în timp ce 35,4% sunt de părere că Ucraina ar trebui să facă concesii pentru a pune capăt războiului.
Mai mult de jumătate dintre români (54,9%) consideră că Rusia este vinovată de declanșarea conflictului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA și 9% Uniunea Europeană.
Sprijin pentru NATO și creșterea bugetului apărării
NATO rămâne un pilon esențial al securității percepute de români. În cazul unui atac rusesc, 66,6% dintre respondenți cred că NATO ar proteja România.
În același timp, 74,4% susțin creșterea bugetului pentru apărare, iar 67,1% sprijină reintroducerea serviciului militar obligatoriu. De asemenea, 72,9% sunt de acord cu doborârea dronelor rusești care ar survola teritoriul României.
Totuși, percepția privind nivelul de pregătire al țării este îngrijorătoare: doar 3,6% cred că România este complet pregătită pentru un atac, iar 51,4% consideră că nu este deloc pregătită.
Încrederea în liderii internaționali: Trump și Macron, în top
Donald Trump și Emmanuel Macron conduc clasamentul încrederii, fiecare cu 33%.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, beneficiază de 23,7% încredere, în timp ce Volodimir Zelenski are 23,1%.
Cancelarul german Frederick Merz este creditat cu 20,8%, iar Viktor Orban și Vladimir Putin încheie clasamentul cu 20,5% și respectiv 17,5%.
Televiziunea, principala sursă de informare
În era digitală, televiziunea rămâne principala sursă de informare pentru 44,7% dintre români, urmată de rețelele sociale (25%) și site-urile de știri (17,8%), în timp ce radio-ul, prietenii și WhatsApp au ponderi reduse.
Metodologie
Sondajul realizat de INSCOP a fost efectuat prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1100 de persoane, reprezentativ pentru populația României de peste 18 ani, cu o marjă de eroare de ±3% și un nivel de încredere de 95%.
Datele arată o Românie tensionată, preocupată de corupție și nesigură în privința viitorului, dar totodată hotărâtă să își consolideze apărarea și să își mențină angajamentele internaționale. Într-un context geopolitic instabil, percepțiile publice reflectă atât frica de insecuritate, cât și dorința de stabilitate și protecție.
