Sondaj INSCOP: 9 DIN 10 români sunt Pro-UE și Pro-NATO

Autor

Data

Categorie

Un sondaj realizat de Inscop, la comanda asociației Funky Citizens, în a doua jumătate a lunii decembrie, oferă o imagine clară asupra opiniei românilor cu privire la direcția țării, poziționarea geopolitică, dezinformare și patriotism economic. Cercetarea, desfășurată prin interviuri telefonice cu un eșantion de 1.000 de persoane și o marjă de eroare de ±3,1%, a fost realizată după primul tur (anulat) al alegerilor prezidențiale și după alegerile parlamentare.Rezultatele arată o scădere a pesimismului: 61% dintre respondenți consideră că lucrurile în România merg într-o direcție greșită, față de 75% acum trei ani. În același timp, 28% cred că țara se îndreaptă într-o direcție bună, o creștere de șapte puncte procentuale față de 2022.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Românii sunt tot mai orientați spre vest

Românii își manifestă tot mai mult sprijinul pentru alianțele vestice: 88% dintre respondenți consideră că țara trebuie să își orienteze alianțele politice și militare către Vest (UE, SUA, NATO), o creștere cu 11 puncte procentuale față de ediția precedentă a sondajului. Doar 4% dintre participanți cred că România ar trebui să privească spre Est (Rusia, China), față de 10% acum trei ani.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Percepția față de Uniunea Europeană și beneficiile aderării

Românii consideră aderarea la Uniunea Europeană un succes: 72% afirmă că acest pas a adus avantaje economice și sociale, iar 77% sunt de acord că România „s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene”. Doar 21%, respectiv 16% au păreri contrare.

Opt din zece români consideră că SUA și Uniunea Europeană exercită o influență pozitivă asupra României, față de șase din zece în urmă cu trei ani. În schimb, doar unul din zece consideră că Rusia și China au un impact favorabil.

6 din 10 români consideră că România trebuie să își apere interesele naționale

Când vine vorba despre apărarea intereselor naționale în raport cu regulamentele UE, 59% dintre respondenți cred că statul ar trebui să prioritizeze interesele proprii, chiar dacă riscă excluderea din Uniune. Totuși, 36% consideră că România ar trebui să respecte regulamentele europene, chiar și atunci când acestea contravin intereselor naționale.

Susținerea pentru NATO și UE atinge cote record

Aproximativ 88% dintre români se opun ieșirii din NATO și Uniunea Europeană, în creștere cu 16, respectiv 12 puncte procentuale față de ianuarie 2022, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Doar 9% dintre respondenți susțin ieșirea din cele două organizații.

Dezinformarea și propaganda

Mai mult de jumătate dintre români spun că au fost expuși, în mare și foarte mare măsură, la știri false și dezinformări în ultimele luni. Posturile TV sunt considerate principala sursă, urmate de rețelele sociale.

În ceea ce privește actorii care susțin propaganda și dezinformarea, Rusia și China sunt percepute ca fiind principalele surse, urmate de SUA (5,8%) și Uniunea Europeană (3,6%).

Sondajul, realizat cu un grad de încredere de 95%, reflectă o consolidare a sprijinului pentru valorile și alianțele vestice, o percepție mai bună asupra direcției țării și o încredere tot mai mare în beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și NATO. Studiul integral poate fi consultat pe platformele oficiale ale organizatorilor.

 

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri