Sondaj INSCOP: Germania, Republica Moldova și Franța, în topul încrederii românilor. Rusia rămâne la coada clasamentului

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Germania continuă să fie țara în care românii au cea mai mare încredere, potrivit celui mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research, realizat în luna aprilie 2026. Studiul arată că percepțiile populației asupra statelor partenere sunt influențate atât de contextul geopolitic actual, cât și de legăturile culturale și istorice.

Conform datelor, 71,8% dintre români consideră Germania o țară prietenoasă, aceasta ocupând primul loc în clasamentul încrederii. Pe următoarele poziții se află Republica Moldova, cu 71,1%, și Franța, cu 70,8%.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Sondajul indică faptul că românii continuă să privească favorabil statele occidentale și structurile europene. Uniunea Europeană este percepută pozitiv de 68,9% dintre respondenți, în timp ce Statele Unite ale Americii beneficiază de un nivel de încredere de 61,9%.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat că Republica Moldova este văzută de mulți români mai degrabă ca un spațiu apropiat din punct de vedere identitar și cultural decât ca un simplu stat vecin.

„Relația dintre România și Republica Moldova depășește logica geopolitică și se bazează pe legături istorice și culturale puternice”, a declarat acesta.

În ceea ce privește Ucraina, societatea românească rămâne împărțită. Aproape jumătate dintre respondenți au o percepție favorabilă asupra țării vecine, însă există și un segment important care privește negativ Ucraina, pe fondul războiului și al tensiunilor regionale.

La polul opus se află Rusia, considerată prietenoasă de doar 19,3% dintre români. Datele confirmă nivelul ridicat de neîncredere față de Moscova, în contextul conflictului din Ucraina și al climatului geopolitic din regiune.

Sondajul a fost realizat în perioada 14–21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin interviuri telefonice (CATI). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

(sursa: Mediafax)

Citeste si:

Articolul precedent
Alianța pentru Unirea Românilor propune măsuri pentru protejarea producătorilor români și relansarea consumului intern
Articolul următor
Mircea Abrudean și Igor Grosu au discutat la București despre consolidarea relației dintre România și Republica Moldova

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri