Stagnarea PIB-ului în Trimestrul III 2024: IMM România solicită măsuri urgente pentru relansarea economică în 2025

Autor

Data

Categorie

Produsul Intern Brut al României a stagnat în trimestrul III 2024, iar IMM România avertizează asupra riscurilor economice ce vor apărea în perioada următoare, solicitând măsuri urgente de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut (PIB) al României nu a înregistrat nicio creștere în trimestrul III 2024, comparativ cu trimestrul I 2024, iar față de aceeași perioadă a anului 2023 a scăzut cu 0,1%. În contextul acestei stagnări economice, IMM România atrage atenția asupra riscurilor de accentuare a dezechilibrelor economice, inclusiv scăderea numărului de firme și angajați, și scăderea exporturilor, care ar putea afecta grav viitorul economic al țării.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În acest context, IMM România subliniază necesitatea implementării unor măsuri de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, care reprezintă coloana vertebrală a economiei românești. Organizația propune ca anul 2025 să fie marcat de relansarea economică prin crearea unui cadru de susținere solid, care să includă programe de finanțare și stimulente pentru IMM-uri. „Un ecosistem antreprenorial stabil, atât din punct de vedere economic cât și legislativ, este esențial pentru a încuraja investițiile și inovația”, a declarat reprezentantul IMM România.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Unul dintre principalele puncte de sprijin invocate de organizație este menținerea stabilității fiscale.

IMM România consideră că nemodificarea Codului Fiscal reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea predictibilității planurilor de afaceri și pentru reducerea numărului de acte normative ad-hoc, cum ar fi „Ordonanța Trenuleț”. De asemenea, se impune diminuarea măsurilor de austeritate care afectează negativ mediul de afaceri din România.

Pentru a susține IMM-urile, organizația propune stimulente pentru investiții, mai ales în domenii cu potențial de creștere, precum IT-ul, tehnologia verde, agricultura și turismul. „Este necesar ca IMM-urile să beneficieze de subvenții care să le sprijine inovarea și competitivitatea, mai ales în contextul unei piețe internaționale tot mai competitive”, a adăugat reprezentantul IMM România.

De asemenea, datele INS privind comerțul exterior subliniază o creștere a deficitului comercial în luna noiembrie 2024, care s-a ridicat la 2,84 miliarde de euro, datorită unei creșteri mai mari a importurilor față de exporturi (6,2% față de 1,6%). În perioada ianuarie-noiembrie 2024, exporturile au scăzut cu 1%, în timp ce importurile au crescut cu 3,3%, ceea ce pune în evidență o deteriorare continuă a balanței comerciale a României.

În domeniul turismului, însă, se înregistrează o ușoară creștere. Potrivit INS, sosirile în structurile de primire turistică au crescut cu 4,3% în noiembrie 2024, iar în perioada ianuarie-noiembrie 2024, sosirile au crescut cu 4,4%, iar înnoptările cu 3,4%, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Aceste creșteri reflectă potențialul turismului ca motor economic, dar și necesitatea de a susține acest sector cu măsuri mai eficiente și o infrastructură turistică îmbunătățită.

În concluzie, IMM România face apel la autoritățile guvernamentale să implementeze măsuri rapide și eficiente pentru a sprijini IMM-urile și pentru a crea un mediu economic și legislativ predictibil care să susțină relansarea economică în 2025.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri