Statul Român a trecut la operațiuni control fără precedent. Evaziune fiscală uriașă în contextul creșterii deficitului bugetar. Vezi cum ne fură băncile

Autor

Data

Categorie

Într-o încercare disperată de a face față deficitului bugetar în creștere, guvernul român a trecut la controale inopinate la toate băncile din țară. Această mișcare vine în contextul unor suspiciuni privind practicile financiare ale băncilor, inclusiv acuzații de dobânzi umflate și înțelegeri între bancheri pentru a crește dobânzile.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Deficitul bugetar al României a atins cote alarmante în ultimii ani, iar guvernul se află in situația in care trebuie să găsească surse de finanțare pentru a acoperi această gaură. Pentru a investiga mai profund, autoritățile au decis să efectueze controale la băncile din întreaga țară, în speranța de a identifica posibile practici frauduloase.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Practici îndoielnice ale băncilor din România în dauna clienților

Există temeri că băncile ar fi putut supraevalua dobânzile la depozite și împrumuturi, afectând astfel economiile și cheltuielile clienților.

Un alt aspect care a atras atenția autorităților este existența unor presupuse înțelegeri între bancheri pentru a crește dobânzile, ceea ce ar putea duce la o creștere a costurilor pentru clienți și pentru economie în ansamblu. Aceste acuzații sunt în curs de investigație, iar autoritățile au declarat că vor acționa cu fermitate împotriva oricăror practici ilegale descoperite.

De asemenea, datele arată că băncile din România sunt printre cele mai profitabile din Uniunea Europeană, ceea ce adaugă la preocupările cu privire la comportamentul sectorului bancar și la nivelul de reglementare existent.

În paralel cu controalele la bănci, guvernul român se confruntă și cu o problemă majoră de evaziune fiscală. Informațiile indică o evaziune de aproximativ 30 de milioane de euro în țară.

În concluzie, statul român este într-o situație dificilă, încercând să facă față deficitului bugetar și să combată practicile financiare discutabile. Controalele la bănci și eforturile de combatere a evaziunii fiscale sunt pași importanți în această direcție, dar rămâne de văzut cum vor evolua aceste investigații și ce consecințe vor avea asupra sectorului bancar și a economiei în ansamblu.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri