Statul Român câștigă definitiv procesul cu Gabriel Resources: acțiunile companiei sunt puse sub sechestru pentru recuperarea a 47 de milioane de lei

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Mircea Sime

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă măsura ANAF. Dacă datoria nu este achitată, acțiunile companiei pot fi executate silit și trecute în patrimoniul statului.

București, 6 noiembrie 2025 – Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat joi o decizie definitivă în litigiul dintre Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, și compania Gabriel Resources (Jersey) Limited, confirmând sechestrul instituit pe acțiunile deținute de companie ca garanție pentru recuperarea sumei de 46.779.769 lei.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Măsura a fost dispusă de Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a instanței supreme, care a respins recursul formulat de Gabriel Resources împotriva deciziei administrative a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Hotărârea: statul are dreptul să-și protejeze interesele financiare

Potrivit comunicatului transmis de Biroul de Informare și Relații Publice al ÎCCJ, prin această decizie se asigură „efectivitatea cadrului legal pentru protejarea intereselor financiare ale statului român de recuperare a creanțelor bugetare de la compania cu care s-a derulat litigiul privind investițiile de la Roșia Montană”.

În baza hotărârii definitive, în cazul în care Gabriel Resources nu achită suma datorată în termenele prevăzute de lege, acțiunile puse sub sechestru vor putea fi executate silit și transferate în patrimoniul statului român.

De la arbitrajul internațional la sechestrul pe acțiuni

Procesul dintre România și compania canadiană Gabriel Resources are la origine litigiul arbitral internațional deschis la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID), în urma respingerii proiectului minier de la Roșia Montană.

În martie 2024, tribunalul arbitral ICSID a dat câștig de cauză statului român, respingând pretențiile financiare ale companiei – evaluate la peste 4,4 miliarde de dolari – și obligând-o pe aceasta să suporte cheltuielile de judecată.

Ulterior, Ministerul Finanțelor, prin ANAF, a inițiat procedurile de recuperare a acestor cheltuieli, estimate la aproape 47 de milioane de lei, măsură pe care Gabriel Resources a contestat-o fără succes în instanțele românești.

Decizie definitivă și efecte imediate

Decizia de joi a Înaltei Curți este definitivă, neputând fi atacată. Ea permite statului român să asigure recuperarea integrală a sumelor datorate și consolidează poziția autorităților în raport cu entitățile private implicate în litigii internaționale majore.

„Această hotărâre confirmă legalitatea măsurilor dispuse de ANAF și garantează că statul român își poate apăra în mod eficient interesele financiare, conform legislației naționale și obligațiilor internaționale”, se arată în informarea oficială.

Considerentele deciziei vor fi publicate după redactarea integrală a hotărârii.

Roșia Montană – un caz emblematic

Cazul Roșia Montană a devenit simbolul unei dispute complexe între interesele economice, protejarea mediului și valorificarea patrimoniului cultural. În 2021, localitatea a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, fapt ce a contribuit la stoparea definitivă a proiectului minier propus de Gabriel Resources.

Decizia de acum a ÎCCJ reprezintă ultima etapă judiciară într-un proces care a durat mai bine de un deceniu și care marchează una dintre cele mai importante victorii juridice și financiare ale României în fața unei corporații străine.

Citeste si:

Articolul precedent
Amenzi usturătoare pentru cei care hrănesc urșii. Guvernul a adoptat o OUG care prevede amenzi de până la 30.000 de lei pentru cei care hrănesc urșii
Articolul următor
Undă verde pentru Centrul memorial ”Avram Iancu” la Cluj-Napoca. Emil Boc a semnat autorizația de construire

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri