Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „O mare victorie pentru energia românească. După ce a încercat să blocheze legea, Nicușor Dan a fost nevoit să o promulge”

Autor

Data

Categorie

Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu consideră promulgarea legii care deblochează proiectele hidroenergetice o victorie importantă pentru securitatea energetică a țării.

Acesta atrage atenția că Nicușor Dan trebuia să promulge legea cu mult timp în urmă, după ce a încercat să îi blocheze intrarea în vigoare, în timp ce investiții strategice de sute de milioane de euro au rămas pe loc, iar România a devenit tot mai vulnerabilă energetic.

„Astăzi putem vorbi despre o mare victorie pentru România și pentru securitatea energetică a țării. După ce a atacat legea la Curtea Constituțională și, după ce a pierdut acolo, a retrimis-o Parlamentului spre reexaminare, președintele Nicușor Dan a promulgat în cele din urmă legea în forma menținută de Parlament. Ani întregi, proiecte hidroenergetice începute și ajunse în stadii avansate de execuție au rămas blocate în timp ce România pierdea capacități de producție și devenea tot mai vulnerabilă energetic.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Astăzi se deschide, în sfârșit, drumul pentru finalizarea unor investiții pe care statul român a cheltuit deja sume uriașe.
Este cu atât mai important cu cât vorbim despre proiecte precum Răstolița, unde lucrările sunt realizate în proporție de peste 90%, iar investițiile efectuate depășesc 200 de milioane de euro. Ani la rând, Hidroelectrica s-a lovit de legislația de mediu și de procesele deschise de organizații ecologiste, în timp ce USR s-a poziționat politic împotriva legii. Am ajuns astfel în situația absurdă în care România avea hidrocentrale aproape terminate, bani deja investiți, nevoie de energie și totuși era împiedicată să le pună în funcțiune.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Protejarea mediului este necesară, dar nu poate deveni pretextul pentru paralizarea infrastructurii strategice a României. Nu putem închide capacități pe cărbune, nu putem avea proiecte hidroenergetice blocate, nu putem aștepta ani întregi după noi capacități și apoi să ne mirăm că România ajunge dependentă de importuri în momentele în care producția internă nu acoperă consumul.

Hidroenergia este producție internă, regenerabilă și controlabilă, iar într-un sistem energetic care are nevoie de capacități care pot răspunde rapid variațiilor de consum, valoarea ei nu poate fi redusă doar la numărul de megawați instalați.

Mai există și o absurditate care trebuie spusă răspicat: o parte dintre aceste investiții au fost începute înainte ca amplasamentele lor să fie introduse ulterior în arii naturale protejate. Statul român a ajuns astfel să investească sute de milioane în infrastructură, să o ducă aproape de finalizare și apoi să își blocheze singur investițiile prin reglementări adoptate ulterior. În cazul Răstolița, lucrările au început încă din 1989. Nu putem transforma investiții realizate în proporție de peste 90% în monumente ale incapacității administrative.

De aceea, promulgarea acestei legi trebuie privită ca începutul unei schimbări de direcție. România trebuie să își protejeze patrimoniul natural, dar trebuie în același timp să își protejeze securitatea energetică, investițiile publice și capacitatea de a produce energie în propria țară. După ani în care România a fost învățată să închidă, să conserve și să abandoneze, trebuie să reînvățăm trei verbe simple: să construim, să finalizăm și să producem”, a declarat deputatul AUR, Ștefăniță Avrămescu.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri