Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu solicită Ministerului Mediului să amâne aprobarea Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate până la realizarea unei evaluări complete a impactului asupra infrastructurii strategice a României.
Acesta avertizează că extinderea unor regimuri stricte de protecție, fără o analiză privind suprapunerile cu infrastructura energetică și de transport, riscă să blocheze investiții esențiale și să vulnerabilizeze securitatea energetică a țării.
„Solicităm Ministerului Mediului să nu aprobe în forma actuală Ordinul privind Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate și să realizeze, înainte de adoptare, o analiză interinstituțională completă privind efectele acestuia asupra infrastructurii energetice și de transport.
🗞️ Citește și Acestea
Protejarea biodiversității este un obiectiv legitim și necesar, dar nu poate fi făcută fără a ține cont de securitatea energetică, infrastructura critică și nevoile de dezvoltare ale României. Unele dintre zonele propuse se suprapun cu infrastructură existentă sau cu zone necesare extinderii acesteia, iar introducerea unui regim strict de protecție poate îngreuna mentenanța, reparațiile și intervențiile în caz de avarie, precum și realizarea unor investiții viitoare.
România are nevoie în următorii ani de investiții masive în rețelele electrice: modernizarea infrastructurii existente, construirea de noi linii și stații, racordarea capacităților de producție și a noilor consumatori. Nu putem vorbi despre independență energetică și electrificare, iar în același timp să adoptăm reglementări care riscă să blocheze infrastructura necesară pentru atingerea acestor obiective.
Actuala criză energetică ar trebui să fie un avertisment suficient pentru statul român. În ultimii ani, România și-a asumat un calendar accelerat de decarbonizare, iar retragerea capacităților de producție pe cărbune a avansat mai repede decât dezvoltarea tuturor capacităților necesare pentru înlocuirea lor în condiții de siguranță. Situația s-a agravat, iar Guvernul a fost nevoit să renegocieze cu Comisia Europeană calendarul închiderilor, invocând explicit necesitatea funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național.
Calendarul inițial prevedea retragerea a 1.755 MW până la sfârșitul anului 2025, țintă redusă ulterior la 1.045 MW, fiind prelungită și funcționarea unor grupuri energetice.
În același timp, investiții hidroenergetice începute de zeci de ani și ajunse în stadii foarte avansate au rămas întârziate de litigii și proceduri de mediu. La Livezeni-Bumbești, de exemplu, vorbim despre un proiect de peste 1,1 miliarde de lei, în cadrul căruia treapta Dumitra ajunsese la un grad de finalizare de 98%, iar acordul de mediu pentru continuarea amenajării a venit abia în 2025, cu modificări importante ale proiectului. România nu își mai poate permite să repete aceeași greșeală: să închidă sau să blocheze infrastructura energetică înainte să aibă cu ce să o înlocuiască. Tranziția energetică trebuie făcută într-un ritm compatibil cu securitatea energetică a țării, nu prin bifarea unor obiective de mediu cu prețul vulnerabilizării propriului sistem energetic.
Problema nu privește exclusiv sectorul energetic. Trebuie analizate inclusiv eventualele suprapuneri cu infrastructura rutieră și feroviară și cu proiectele de interes național care vor trebui dezvoltate în următoarele decenii. Odată instituit un regim strict de protecție, corectarea ulterioară a unor asemenea suprapuneri poate deveni mult mai dificilă și mai costisitoare.
Considerăm insuficientă și perioada de numai 10 zile calendaristice acordată consultării publice. Un act normativ cu potențiale consecințe asupra infrastructurii strategice a țării nu poate fi analizat superficial și în grabă. Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, operatorii rețelelor și celelalte instituții relevante trebuie să aibă timpul necesar pentru identificarea suprapunerilor și evaluarea consecințelor tehnice, juridice și economice.
România nu trebuie pusă să aleagă între protejarea naturii și dezvoltare. Avem nevoie de ambele, iar obligația statului este să găsească un echilibru care să protejeze biodiversitatea fără să sacrifice securitatea energetică, infrastructura critică și proiectele strategice.
Solicităm, prin urmare, prelungirea perioadei de analiză și consultare și amânarea aprobării Ordinului până la finalizarea unei evaluări interinstituționale reale. Interesul național trebuie să fie criteriul central atunci când protecția mediului se intersectează cu energia, transporturile și dezvoltarea economică.
România trebuie să-și protejeze patrimoniul natural fără să-și sacrifice infrastructura strategică și securitatea energetică. Am plătit deja prea scump deciziile luate fără acest echilibru”, a declarat deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu.
Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.
