Studiu Cambridge: Traiul în zone defavorizate crește riscul de demență și afectează sănătatea creierului la vârsta mijlocie

Autor

Data

Categorie

Un nou studiu realizat de Universitatea din Cambridge, publicat în revista Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association și relatat de NeuroScienceNews, arată că locul în care trăim poate influența semnificativ sănătatea creierului și riscul de demență, potrivit MediaFax.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Cercetătorii au analizat 585 de adulți sănătoși cu vârste între 40 și 59 de ani din Marea Britanie și Irlanda, participanți la programul PREVENT-Dementia. Prin corelarea codurilor poștale cu rezultatele obținute din scanări RMN și cu obiceiurile de viață, s-a descoperit că persoanele care trăiesc în zone cu șomaj ridicat și nivel scăzut de educație prezintă mai multe leziuni ale vaselor mici din creier.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Aceste leziuni microvasculare reduc fluxul sanguin și aportul de oxigen către țesutul cerebral, afectând viteza de procesare a informațiilor, atenția și orientarea spațială — semne timpurii ale declinului cognitiv. De asemenea, locuitorii din aceste cartiere aveau mai des probleme cu obezitatea, somnul și tensiunea arterială, însă consumau mai puțin alcool.

Cercetătorii au remarcat că aceste efecte persistă chiar și după ajustarea pentru nivelul de educație și venit, ceea ce indică faptul că factorii de mediu au un impact independent asupra sănătății creierului.

O viață mai sigură și o alimentație mai sănătoasă previn apariția demenței 

Potrivit autoarei principale a studiului, dr. Audrey Low, „prevenirea demenței necesită reducerea inegalităților sociale și de mediu, nu doar schimbări individuale”.

La rândul său, profesorul John O’Brien, coautor al cercetării, a subliniat că „reducerea riscului de demență presupune investiții în comunități mai sigure, alimentație sănătoasă și acces la servicii medicale”.

Cercetarea subliniază importanța unor politici publice care să sprijine comunitățile defavorizate, oferind acces la alimentație echilibrată, spații pentru exerciții fizice și servicii medicale accesibile.

Chiar dacă strategiile POT varia în funcție de regiune, mesajul este clar: susținerea unui mediu de trai sănătos poate proteja funcția cognitivă cu mult înainte de bătrânețe.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri