STUDIU | Jumătate dintre cetățenii vest-europeni, consideră acum că SUA este un „partener necesar”, decât un aliat, după războiul comercial lansat de Trump

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Un studiu realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) relevă o schimbare semnificativă în modul în care europenii percep Statele Unite. Jumătate dintre respondenți nu mai consideră SUA un aliat tradițional, ci mai degrabă un „partener necesar”. Această schimbare de atitudine este observată în special în state care, istoric, au fost apropiate de Washington, precum Danemarca, Germania și Polonia, conform Euronews.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Impactul abordării tranzacționale a lui Trump

Potrivit analistului Pawel Zerka de la ECFR, această reconfigurare a percepției europenilor este legată direct de modul în care Donald Trump a redefinit relațiile transatlantice:

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Reprezintă o schimbare majoră pentru unele țări care au fost puternic transatlantice, dar este de înțeles, pentru că, dacă Donald Trump nu mai prezintă alianța transatlantică ca pe o adevărată alianță, ci ca pe ceva care trebuie să fie tranzacțional, atunci pur și simplu trebuie să acceptăm acest lucru.”

Zerka consideră că această situație ar trebui privită ca o oportunitate pentru Europa de a adopta o strategie mai pragmatică față de Statele Unite, renunțând la o viziune idealistă asupra relației transatlantice.

Diviziuni europene în privința unui posibil al doilea mandat Trump

Studiul indică diferențe majore între statele europene în ceea ce privește percepția asupra politicilor lui Trump. În sud-estul Europei, opiniile sunt mai favorabile fostului președinte american. În Ungaria, 49% dintre respondenți consideră că realegerea lui Trump ar fi benefică pentru pacea mondială, procentul fiind similar în Bulgaria (45%) și România. În contrast, în Danemarca 62% dintre respondenți și în Germania 55% consideră că un nou mandat al lui Trump ar avea un impact negativ asupra stabilității globale.

Divergențe în privința viitorului Uniunii Europene

Percepțiile europenilor despre rolul Uniunii Europene pe scena internațională sunt, de asemenea, variate. Cel mai numeros grup de respondenți, numiți „euro-optimiști”, reprezintă 30% din total și cred că UE este o putere globală și că prăbușirea sa este improbabilă în următoarele două decenii. Acest sentiment este predominant în Estonia, Danemarca, Ucraina, Spania și Portugalia.

Pe de altă parte, 22% dintre respondenți sunt „euro-pesimiști” și consideră că UE nu are influență semnificativă la nivel global și că este destinată colapsului.

Metodologia studiului

Cercetarea ECFR s-a bazat pe un eșantion de 18.507 respondenți din 11 state membre ale UE – Germania, Franța, Italia, Polonia, Portugalia, Spania, Danemarca, Estonia, România, Bulgaria și Ungaria – precum și din Ucraina, Elveția și Marea Britanie.

Citeste si:

Articolul precedent
Clujeanul Mircea Abrudean preia conducerea interimară a Senatului, în locul lui Ilie Boloja
Articolul următor
Volodimir Zelenski: „Fără SUA, Europa nu poate să ofere garanții de securitate reale, Ucrainei”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri