Studiu: Utilizarea tehnologiei scade riscul de demență la vârstnicii

ULTIMELE ŞTIRI
Sursă Foto: CNN Health

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Un studiu publicat în Nature Human Behavior, realizat de cercetători de la două universități din Texas, arată că utilizarea constantă a tehnologiei poate avea un efect protector asupra creierului. Analiza a reunit date din 57 de studii desfășurate pe o perioadă medie de șase ani, implicând în total peste 411.000 de persoane cu vârsta medie de 68 de ani, potrivit CNN.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Tehnologia, un aliat pentru sănătatea creierului

Cercetătorii au constatat că folosirea tehnologiei – fie că este vorba de computer, internet, e-mail sau smartphone – este asociată cu o reducere de 42% a riscului de declin cognitiv. Studiile analizate au fost publicate până în 2024 și extrase din opt baze științifice de date.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Noile rezultate contrazic teoria “demenței digitale”, care susține că tehnologia poate dăuna funcțiilor cognitive. Dimpotrivă, studiul sprijină ideea de “rezervă cognitivă” – concept care afirmă că activitățile mentale complexe pot proteja creierul împotriva îmbătrânirii.
„Vom continua să recomandăm o utilizare conștientă și moderată a tehnologiei, care să stimuleze gândirea, creativitatea și învățarea”, subliniază autorii.

Beneficiile cognitive s-au menținut indiferent de nivelul de educație, venit sau stil de viață al participanților. Cu toate acestea, în ceea ce privește rețelele sociale, rezultatele au fost amestecate – ele POT contribui la menținerea relațiilor sociale, dar nu oferă neapărat aceleași avantaje cognitive.

Socializarea, esențială pentru păstrarea funcției cognitive

Un posibil motiv pentru care tehnologia ajută la menținerea funcției cognitive este că facilitează conexiunile sociale. “Folosirea tehnologiei poate ajuta oamenii să rămână conectați, iar izolarea socială este un factor de risc major pentru demență”, au concluzionat cercetătorii.

Ce nu poate demonstra încă studiul

Cercetarea nu a analizat în detaliu cum anume era folosită tehnologia și nici durata utilizării. De aceea, nu se poate spune cu exactitate ce tip de activitate aduce cele mai mari beneficii. În plus, toți participanții aveau deja creierul complet dezvoltat când au început să folosească tehnologia, ceea ce înseamnă că rezultatele nu pot fi aplicate automat generațiilor mai tinere.

Citeste si:

Articolul precedent
„Cum am făcut primul milion”. Interviu-eveniment cu Dorel Goia, fondatorul capitalismului românesc
Articolul următor
Autoritățile olandeze, optimiste în recuperarea Coifului Dacic

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri